2019-10-21 19:17

Gazele vor asigura 45% din producţia de energie a Românei, în 2030

 |  21:01
Gazele vor asigura 45% din producţia de energie a Românei, în 2030

Gazele naturale vor ajunge să conteze în ponderea producţiei de energie la nivel naţional, în anul 2030, în proporţie de 45%, faţă de 32% în prezent. Ceea ce înseamnă că aproape jumătate din întreaga producţie va fi asigurată de gaze. În acelaşi timp, energia nucleară ar trebui să coste 82 de euro pe MWh, pentru ca proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă să fie rentabile, adică de peste două ori mai mult decât preţul de pe piaţă. Iar dacă proiectul va continua, diferenţa aceata va fi plătită de la bugetul de stat. Aceste scenarii sunt luate în calcul la elaborarea Strategiei Energetice a României 2016 – 2030, document la care Ministerul Energiei lucrează în prezent. Câteva idei preliminare au fost prezentate de Radu Dudău, coordonatorul proiectului. Necesarul de investiții în sectorul energetic se va ridica la 1,5 - 2 miliarde de euro pe an, mai arată strategia.

„Este de neînţeles de unde ar putea veni această mare cantitate de gaze care să asigure aproape jumătate din producţie. Mai ales când ştim că producția de gaze naturale pe uscat scade cu circa 5% în fiecare an. Şi atunci de unde vin gazele? Că rezervele din Marea Neagră nu ar putea acoperi într-o proporţie aşa de covârşitoare producţia, sunt limitate. Poate se vor închide mine de cărbune şi asta s-a omis să se precizeze, că altfel nu se explică. Ce-i drept, au mai existat şi alte strategii energetice, care prevedeau tot felul de proiecte spectaculoase, dar care nu s-au mai reaalizat. Mai mult, slide-urile pe care noi le-am văzut arată că sursa numită cărbune va fi redusă după anul 2025 şi chiar ar putea dispărea cu totul dup 2030-2035. Scenariile arată însă şi două reactoare nucleare, luate în calcul de vreo zece ani, dar care nici astea nu s-au realizat”, au declarat surse din rândul producătorilor de energie, pentru ziarul PUTEREA.

Nuclearul - 12%, iar cărbunele, petrolul și apa, câte 7%

Datele preliminare prezentate în proiectul de strategie arată că gazele din Marea Neagră pot intra în consum în prima parte a anilor 2020, dar depinde şi de prețul internațional al gazelor naturale. Nuclearul va reprezenta 12% din totalul producției de energie, la fel ca şi în prezent, cărbunele, petrolul și apa vor asigura fiecare, în 2030, câte 7% din producția de energie, în timp ce vântul și biomasa câte 6%. Energia solară va avea rol nesemnificativ şi va asigura numai 2% din totalul producției, în 2030, arată scenariul.

Totodată, scenariile prezentate arată că energia nucleară ar trebui să coste 82 de euro pe MWh, pentru ca proiectul reactoarelor 3 şi 4 să fie rentabil, adică de peste două ori mai mult decât preţul de pe piaţă. În septembrie, preţul energiei pe Piaţa pentru Ziua Următoare de pe bursa OPCOM a avut o medie de 35 de euro pe MWh. Iar dacă proiectul va continua, diferenţa aceata va fi plătită de la bugetul de stat. Ponderea energiei nucleare în mixul energetic al ţării va depinde însă şi de de rezultatul negocierilor cu investitorul care vrea să participe la realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, compania chineză CGN.

"Pentru consumator, este important acel strike-price, preţ de referinţă, negociat cu investitorul şi care va fi stabilit ca preţ de referinţă pentru care investitorul ar urma să primească o garanţie sub forma unui contract pentru diferenţă. Undeva la 82 de euro pe MWh este un break-even. (…) Se poate merge cu câţiva euro în plus faţă de preţul de 82,5 euro pe MWh. Dacă preţul ar fi prea mare, contractul de diferenţă se va transforma în subvenţie. Eu cred că este un element care trebuie negociat”, a spus Radu Dudău.

Reactoare noi, curent scump

De cealaltă parte, Daniela Lulache, director general al Nuclearelectrica, afirmă că acest preţ face obiectul unor negocieri cu investitorul interesat de proiectul reactoarelor 3 şi 4. "Vizavi de preţul de 82 de euro pe MWh, cred că este important să ne aducem aminte ce înseamnă el. (…) Vom vedea în final care va fi acest preţ, pentru că acesta face obiectul unor negocieri cu investitorul, în funcţie de nişte date concrete cu care acesta va veni. Deci astăzi îl luăm ca preţ de referinţă", a arătat Lulache.

Aflată în fază de elaborare, strategia energetică mai arată că până în 2030 consumul de energie electrică la nivelul României ar putea crește cu 20%. ”Vedem o creștere destul de clară pe segmentul de consum energie electrică. Până în 2030 (...) o creștere de aproape 20% a consumului de energie electrică. Veți vedea o creștere și în sectorul industrial. Cea mai mare creștere este pe segmentul casnic, gospodării, pentru că vedem o electrificare a consumului de energie în gospodării, servicii și agricultură – relativ constant. Și o creștere notabilă, dar nu spectaculoasă, în domeniul transporturilor”, a declarat Radu Dudău, coordonatorul proiectului.

100 de milioane de euro, risipite pe companii de proiect

La rândul său, avocatul Remus Borza, administratorul casei de avocatură Euro Insol, spune că autorităţile au cheltuit poate peste 100 de milioane de euro cumulat pe companii de proiect în sectorul energetic şi care nu au realizat nimic. El a făcut referire totodată la actuala Strategie energetică a României pentru perioada 2007-2020, aprobată prin Hotărârea nr. 1069/2007 şi care prevede proiecte mari energetice care nu s-au realizat nici până acum. 

 „Nu cred că România duce lipsă de strategii. Noi avem un astfel de document oficial, asumat de Guvern, şi aici mă refer la Hotărârea de Guvern 1069/2007. Probabil de vină a fost terminaţia acestei hotărâri, respectiv 69, de nu s-a întâmplat nimic. Şi prin acel document oficial al statului român, pe orizontul de timp 2007-2020, s-au prevăzut anumite priorităţi. Fie grupurile 3 şi 4 de la centrala atomo-electrică de la Cernavodă, fie centrala prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, fie cablul submarin care să conecteze România de Turcia, fie o centrală hidroenergetică la Turnu Măgurele-Nicopole. Au trecut aproape zece ani. S-a realizat ceva din aceste proiecte strategice, priorităţi naţionale? Nimic, decât că s-au consumat nişte zeci de milioane de euro, poate cumulat peste 100 milioane euro pe companii de proiect”, a declarat avocatul Remus Borza, administratorul casei de avocatură Euro Insol.

Acestea precizează că proiectele datează de dinainte de 1990. „Sigur, am îndestulat nişte băieţi şi fete, mari specialişti în strategii, am asigurat nişte stipendii pentru aceşti specialişti şi cam asta e. Dupa zece ani de zile suntem la acelaşi nivel, al lui 2007”, a adăugat Borza, care a adăugat că „România nu are viziune, decât imaginație, o imaginație perversă”.

În plus, acesta atacă şi previziunile din aceste strategii, care arată o creştere a consumului de energie, în timp ce, în realitate, consumul a scăzut cu o treime din 1990 până în prezent. „Piaţa s-a contractat. În 1989, România avea un cosum net de energie de 89 TWh. Anul trect consumul a fost un 52 TWh, la o producţie de 65 TWh. Evident, în vreo 26 de ani de tranziţie glorioasă de nicăieri spre niciunde, România a pierdut în consum 29 TWh”, a precizat Borza, în opinia căruia consumul de energie reprezintă probabil cel mai important barometru care defineşte evoluţia, dinamica economiei unei ţări.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2016-10-25



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray