2019-07-17 08:13

Inflația este negativă. Ce spun specialiștii. BCR: E de bine. Consiliul Fiscal: e de rău

 |  21:01
Inflația este negativă. Ce spun specialiștii. BCR: E de bine. Consiliul Fiscal: e de rău

România a înregistrat în luna septembrie, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, a doua inflaţie negativă din UE (minus 1,5%), după Cipru (minus 1,9%), aşa cum rezultă din ultimele date ale Oficiului European de Statistică (Eurostat). În vreme ce unii economişti români vorbesc despre riscul apariţiei unor dezechilibre, alţii văd avantajul creşterii puterii de cumpărare.

În ţara noastră inflaţia a trecut pe teritoriul negativ pe fondul reducerii TVA la alimente, de la 24 la 9%, preţurile scăzând proporţional cu diminuarea acestei taxe. În plus, deficitul comercial a crescut în primele şapte luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2014, România importând mai mult decât a exportat.

Ionuț Dumitru: „Inflația va reveni puternic la 1 ianuarie 2017”

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în ţara noastră, inflația anuală s-a menținut în teritoriul negativ în septembrie, la minus 1,7%, în urcare de la minus 1,9% în august, iar inflația lunară a fost de 0,26%. La inflația din luna septembrie au contribuit prețurile mărfurilor alimentare, care au scăzut cu 6,47% față de septembrie 2014. În schimb, prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 0,54% de la an la an, iar tarifele serviciilor au urcat cu 1,99%.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, e pesimist: „Reducerea taxelor pe consum - TVA și accize - nu este o măsură potrivită în condițiile în care consumul deja crește. Atunci când consumul crește mai mult decât oferta internă, nu pot apărea decât două efecte: presiuni inflaționiste, pe care deocamdată nu le vedem fiindcă avem reduceri de taxe care le maschează, dar la 1 ianuarie 2017, când ies din calcul reducerile de taxe, inflația va avea o revenire destul de puternică, aproape de 3%, de la o valoare negativă în momentul de față și, al doilea efect - deteriorarea balanței comerciale. Dacă oferta internă nu face față, vom avea importuri mai mari“.

Radu Crăciun, economist-șef BCR: „Creșterea puterii de cumpărare accelerează economisirea”.

În schimb, profesorul de economie Cristian Păun vede partea plină a paharului: „Scăderea preţurilor conduce la creşterea puterii de cumpărare. Iar românii și așa cumpărau mai scump multe lucruri decât ceilalți europeni“. De asemenea, economistul-şef la BCR spune că, odată cu creşterea puterii de cumpărare în termeni reali, se va accelera şi economisirea.

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în scădere prognoza de inflație pentru anul în curs, aceasta urmând să se mențină negativă în următoarele trei trimestre, pentru ca apoi să revină în teritoriu pozitiv. Potrivit estimărilor BNR, inflația va rămâne sub nivelul minim al intervalului de variație (1,5%) până la începutul anului 2017.

Conform guvernatorului Băncii Centrale, Mugur Isărescu, România nu riscă intrarea în deflație, deși se estimează că inflația va rămâne în teritoriu negativ în următoarele trei trimestre, pentru că se înregistrează o creștere a consumului de 6%, iar până la finalul anului poate ajunge la 10%.

Bloomberg: se conturează o nouă criză

17 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au înregistrat o inflație negativă, adică o bună parte din zona euro, semn că programul lansat de Banca Centrală Europeană, de injectare a 1.100 de miliarde de euro în economia UE, nu a putut să aibă rezultatele scontate, din cauza scăderii preţului ţiţeiului. Ewald Nowotny, guvernatorul băncii centrale a Austriei şi membru în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, a declarat, recent, că se va rata ţinta inflaţiei de circa 2% pe fondul prăbuşirii preţului petrolului, care a condus implicit la scăderea preţurilor de consum.

„BCE se foloseşte de instrumentele de politică monetară disponibile, dar este destul de evident că în actuala situaţie macroeconomică sunt necesare noi instrumente”, a completat Nowotny.

O analiză Bloomberg arată că se conturează o nouă criză pe fondul declinului din ultimele 15 luni al preţurilor materiilor prime, investitorii reacţionând la cererea scăzută din China, dar şi din cauza sfârşitul erei banilor ieftini puşi la dispoziţie de Rezerva Federală (Fed) a Statelor Unite.

Un indice Bloomberg pentru contractele futures de mărfuri a scăzut cu 50% de la un maxim atins în 2011, iar 8 din 10 cele mai slabe performanţe din indicele Standard & Poor’s 500 au fost înregistrate în acest an de titluri ale unor companii din sectorul resurselor naturale. De asemenea, preţurile aurului şi argintului au atins niveluri-record în urmă cu patru ani, în timp ce cotaţiile petrolului au scăzut la jumătate faţă de iunie 2014, declin accentuat de decizia OPEC din noiembrie de a menţine plafonul producţiei în pofida ofertei în exces. În SUA, preţul gazelor naturale a scăzut la mai puţin de o pătrime din valoarea din 2008.

În cazul zonei euro, cel mai mare impact negativ asupra inflației a venit din partea combustibililor pentru transport (minus 0,71 puncte procentuale) și a combustibilului pentru încălzire (minus 0,25 puncte procentuale), iar cel mai mare impact pozitiv asupra creșterii prețurilor a fost din partea restaurantelor și cafenelelor (0,12 puncte procentuale), legumelor (0,11 puncte procentuale) și țigărilor (0,08 puncte procentuale).


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2015-10-18



Parerea ta...

STRATEG
18 Oct 2015

Urmeaza desfintarea hotiei monedei Euro .. Sa vezi inflatie .
Doresc sa comentez



PUBLICITATE


loading...


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray