2019-11-17 17:49

Ministrul Energiei dă asigurări că România nu devine exportator de gaze. Deocamdată

 |  21:01
Ministrul Energiei dă asigurări că România nu devine exportator de gaze. Deocamdată

Victor Grigorescu, ministrul Energiei, a ținut miercuri să îi liniștească pe cei care se tem că gazele naturale produse de România vor pleca la export, suținând că, din motive tehnice, acest lucru nu se va întâmpla prea curând.

Astfel, presiunea conductelor sistemului național de transport de gaze un coincide cu cea a sistemelor de gaze ale țărilor vecine. Ministrul spune că, pe marginea acestui subiect vom putea discuta abia la începutul decadei următoare, deci după 2020. Iar prima conductă care ar permite eventual exportul de gaze este BRUA, gazoduct ce va traversa Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, și care ar putea fi gata în următorii trei ani.

“Prima conductă care putea asigura teoretic atât importul, cât şi exportul de gaze cu o ţară vecină este gazoductul Arad-Szeged, care leagă reţeaua de gaze a României cu cea a Ungariei, inaugurat în 2010, pe când ministru al Economiei era Adriean Videanu. Dar nici pe aceasta, pe nicio conductă nu se pot exporta gaze, din cauză că reţeaua din Ungaria operează la o presiune mult mai mare faţă de reţeaua din România. Ca să putem exporta gaze, este necesară o upgradare a reţelei naţionale de transport gaze naturale. Dar acest lucru presupune investiţii destul de costisitoare. Indiferent dacă vorbim de export gaze în Ungaria, Moldova, Ucraina, Serbia sau Bulgaria. Şi nici nu s-a dorit acest lucru. Cum să export când consum toată producţia? Bine, dacă se confirmă rezervele din Marea Neagră, atunci România poate deveni un jucător important pe piaţa de gaze din regiune şi am avea suficient şi pentru export. Dar până atunci mai e mult timp”, au declarat surse guvernamentale, pentru ziarul PUTEREA.

Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, spune că România poate ajunge un pol regional pe piaţa gazelor după ce va avea o piaţă internă funcţională şi o infrastructură energetică puternică. ”Eu cred că în momentul de față nu vorbim de niciun export de gaze, pentru că din punct de vedere fizic, România nu poate exporta. Și dacă și-ar propune să facă acest lucru ar putea să o facă numai în cantități marginale. Până când o să avem o conductă – și din punctul acesta de vedere BRUA este esențială – o conductă la mare presiune, astfel încât presiunea noastră să fie cel puțin la același nivel cu presiunea din sistemele de transport (gaze - n.r.) ale vecinilor noștri, nu putem să vorbim de export de gaze”, a declarat ministrul Energiei, Victor Grigorescu. Acesta subliniază că dacă România va înregistra un exces de gaze, deoarece s-a discutat la un moment dat de niște miliarde de metri cubi chiar peste consumul României și peste capacitatea de înmagazinare a țării, abia atunci se poate pune această problemă. 

BRUA, un proiect de infrastructură esențial

“Îmi doresc şi eu să văd un proiect de infrastructură regională, care pentru România înseamnă 528 de kilometri de conductă şi aproape 600 de milioane de euro investiţi, care să fie pus în practică. Îmi doresc ca acest proiect BRUA să se lege cu încă 200 şi ceva de kilometri de conductă, care să îl lege de ţărmul Mării Negre, să vedem încă 300 de milioane de euro investiţi în economia românească. La finalul acestei decade sau, poate, la începutul decadei următoare, România poate avea o infrastructură energetică puternică, inclusiv în sectorul gazier. Vreau să văd România că îşi asumă acest rol de actor regional puternic şi de furnizor de securitate, bazându-se pe resursele proprii, resurse pe care le poate tranzita printr-un sistem energetic eficient şi să aibă o piaţă funcţională în România”, afirmă ministrul Energiei.

La începutul lunii iunie, oficiali ai Comisiei Europene au derulat inspecţii inopinate la sediile Romgaz, Transgaz şi OMV Petrom, aceste companii fiind suspectate de faptul că s-ar fi înţeles între ele pentru a bloca exportul de gaze din România către alte state membre UE. Comisia Europeană precizează că aceste inspecţii neanunţate reprezintă un pas preliminar într-o investigaţie.

“Comisia are îngrijorări că firmele implicate ar fi încălcat legislaţia europeană antitrust care interzice înfiinţarea de carteluri şi practicile restrictive, precum şi abuzul de poziţie dominantă (Articolele 101 şi 102 din Tratatul de funcţionare a UE). Comisia investighează potenţiale practici anticoncurenţiale în furnizarea şi transportul gazelor naturale în România, în special în legătură cu un presupus comportament anticoncurenţial destinat împiedicării exporturilor de gaze naturale din Romania în alte state membre UE”, a anunţat, în luna iunie, Comisia Europeană.

Faptul că oficialii Comisiei fac astfel de inspecţii nu înseamnă că firmele sunt vinovate de comportament anticoncurenţial şi nici nu afectează rezultatul investigaţiei. Executivul comunitar menţionează că nu există un termen legal pentru încheierea anchetelor, iar durata depinde de mai mulţi factori, inclusiv de complexitatea cazului, cooperarea companiilor şi utilizarea dreptului la apărare.

Finanțare europeană de 180 de milioane de euro, pentru Transgaz

De asemenea, compania de stat Transgaz a semnat pe 9 septembrie, la Budapesta, acordul prin care primeşte o finanţare europeană de 179 de milioane de euro prin Mecanismul Conectarea Europei, pentru lucrările de pe teritoriul României la gazoductul Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA), care va lega reţelele de gaze naturale din cele patru state şi va permite exportul gazelor de la Marea Neagră spre Austria. Proiectul BRUA a apărut după eşecul Nabucco şi presupune dezvoltarea unei capacităţi de transport gaze naturale între punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria (la Giurgiu) şi Ungaria (Csanadpalota), prin construirea unei noi conducte.

Proiectul BRUA presupune construirea unui nou coridor de transport gazifer care va tranzita teritoriul României şi va atrage pe piaţa românească şi europeană noi resurse de gaze.

Lucrările de construcţie a conductei vor începe, conform graficului actual, în a doua jumatate a anului 2017. În prezent, proiectul BRUA se află în faza de elaborare a proiectului tehnic pentru conducta şi staţiile de comprimare. De asemenea, se află în derulare procesul de obţinere a avizelor şi acordurilor necesare obţinerii autorizaţiilor de construire.

După finalizarea acestei etape, urmează demararea procedurii de atribuire pentru achiziţia lucrărilor de execuţie aferente conductei şi staţiilor de comprimare, realizarea lucrărilor de execuţie şi punere în funcţiune, iar apoi începerea operării. Construcţia conductei ar putea fi astfel gata la sfârşitul anului 2019.

BRUA va străbate teritoriul României pe o distanţă de 528 de kilometri, de la sud, din judeţul Giurgiu, spre vest, traversând judeţele Teleorman, Dâmboviţa, Argeş, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraş-Severin, Timiş şi Arad. Valoarea estimată a proiectului se ridică la 560 milioane de euro. Din cele aproximativ 680 de locuri de muncă generate pe durata de construire a BRUA, aproximativ 340 vor fi ocupate de forţa de muncă din România.

“Cum să export când consum toată producţia? Bine, dacă se confirmă rezervele din Marea Neagră, atunci România poate deveni un jucător important pe piaţa de gaze din regiune şi am avea suficient şi pentru export. Dar până atunci mai e mult timp” - oficial guvernamental.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2016-09-21



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray