2020-08-10 02:37

O treime din teritoriul României este ameninţat de deşertificare

 |  21:01
O treime din teritoriul României este ameninţat de deşertificare

Seceta din ultimele săptămâni le produce deja pagube serioase agricultorilor. Aceştia sunt disperaţi că o parte din culturile de primăvară sunt compromise. Iar pagubele cresc pe măsură ce temperaturile rămân ridicate, iar ploile se lasă aşteptate. Preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, a declarat pentru ziarul PUTEREA că situaţia este din ce în ce mai grea pentru agricultori, care au cerut deja sprijin ministrului Agriculturii, Achim Irimescu. De altfel, ministrul a anunțat în urmă cu o săptămână că, până acum, 136.000 de hectare sunt afectate de secetă în proporție 30-70%, dar autoritățile se așteaptă ca această suprafaţă să crească. Mai mult, datele Comitetului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) arată că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, şi 40% din suprafaţa agricolă, se află în zone cu risc de deşertificare.

„Deşertificarea este inevitabilă, atâta timp cât există zone întregi unde nu a plouat. Pământul se lucrează competitiv, cu tehnologii performante, dar lipsa irigaţiilor duce la deşertificare. Culturile sunt afectate, pagubele vor creşte însă pe zi ce trece. Cele 136.000 de hectare afectate (de care vorbea ministrul Agriculturii - n.r.) este o valoare de acum două săptămâni. Nu avem o estimare a pagubelor, nu putem spune la cât se ridică pierderile. Am cerut sprijin la minister, pe cât există posibilitatea. Da, ne-au promis ajutor, dar întâi trebuie să se facă o evaluare şi apoi să vadă dacă există surse la buget”, a declara, pentru PUTEREA, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu.

Potrivit datelor Oficiului pentru Studii Pedologice, peste 1.000 de hectare sunt acoperite de nisip în fiecare an, procesul de eroziune şi deşertificare fiind cel mai evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi Sudul Moldovei.

Agricultura intensivă, un pericol pe termen lung

Domeniul agriculturii foloseşte, în prezent, 70% din resursele globale de apă dulce, iar 40% din suprafaţa agricolă mondială suferă de efectele fenomenului de eroziune. Datele Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) arată că, în fiecare secundă, pierdem o suprafaţă agricolă echivalentă unui teren de fotbal, iar până în anul 2050, patru miliarde de oameni vor locui în ţări cu deficit de apă.

Una dintre cauzele majore care au condus la crearea premiselor deşertificării este dată de fenomenul distrugerii conştiente a calităţii terenurilor arabile, în special al stratului protector de sol fertil. Terenurile degradate prin eroziune, indiferent dacă este datorată explotărilor forestiere sau agricole, se pot reface, dar procesul este foarte lent, după cum estimează specialiştii Organizație Națiunilor Unite, fiind nevoie de o perioadă de aproximativ 500 de ani pentru a reface 2,5 centimetri de sol.

Dezvoltarea spectaculoasă a business-ului din sectorul agricol, din ultimii ani, a adus multe beneficii economice ţării dar, pe termen lung, poate pune în pericol echilibrul dintre ecosisteme și agricultură.

Agricultura locală a devenit în ultimii ani tot mai intensivă, pe fondul creşterii numărului firmelor care activează în domeniu şi a suprafeţelor exploatate. Folosirea tehnologiilor care solicită la maxim potenţialul pământului ar putea însă afecta semnificativ suprafaţa agricolă fertilă, existând un foarte mare pericol de deşertificare, spun experţii Syngenta România, divizia locală a unuia dintre cei mai mari furnizori mondiali de seminţe şi produse pentru protecţia culturilor.

„Agricultura românescă va înregistra, în acest an, o producţie record, însă pericolul exploatării intensive şi nesustenabile a terenurilor riscă să amaneteze viitorul agroalimentar al ţării”, precizează experţii de la Syngenta România, într-o analiză privind evoluţia agriculturii româneşti. Ei spun că agricultura intensivă înseamnă că lucrăm la potenţial maxim fiecare hectar pentru a obţine o producţie cât mai mare.

În plus, spre deosebire de ţări, precum Germania sau Franţa, cantitatea de produse pentru protecţia plantelor folosite de către agricultorii români este de 3-4 mai mică, conform surselor citate de către Syngenta.

Nevoia unei politici agricole sustenabile

„Agricultura care exploatează resursele naturale peste limite poate avea însă, în timp, efecte dăunătoare pentru calitatea mediului. Un simplu exemplu îl constituie lucrările necorespunzătoare ale solului, care pot duce la reducerea fertilităţii solului, la eroziune şi limitarea surselor de apă”, a declarat Andrei Măruțescu, directorul de comunicare și relații publice Syngenta România și Republica Moldova.

Potrivit specialiștilor, în aceste condiţii, este absolut necesară adoptarea şi implementarea unor politici agricole sustenabile. „Dacă în acest moment putem spune că agricultura nu ar avea şi nu va avea un impact negativ asupra biodiversităţii ţării noastre, nu acelaşi lucru îl putem spune despre protecţia surselor de apă și utilizarea raţională a surselor de apă în agricultură, conservarea calităţii solului si diminuarea eroziunii solurilor”, afirmă Măruțescu.

El menţionează că practicarea unei agriculturi intensive folosind tehnologii adaptate tipului de sol aduce beneficii calităţii acestuia, prin reducerea gradului de compactare, creşterea conţinutului solului în materie organică, fertilitate şi, cel mai important, reduce fenomenul de eroziune.

„Un alt exemplu se referă la poluarea neintenţionată a cursurilor de apă. Atunci când folosim produse pentru protecţia plantelor, este important să ne asigurăm că luăm toate măsurile pentru a proteja mediul inconjurător”, afirmă expertul.

Oficialii companiei apreciază că evoluţia cifrei de afaceri din sectorul agricol demonstrează că România are un potenţial semnificativ, iar viitorul arată excelent pentru acest sector de activitate. Experţii de la Syngenta spun că, în aceste condiţii, este evident nevoie de tehnologii şi soluţii moderne pentru combaterea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, mai ales în contextul în care presiunea factorilor climatici asupra ecosistemelor agricole este tot mai mare.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2016-08-09



Parerea ta...

SYKTYR, FLEGMELOR!
10 Aug 2016

MAI MULT DE O TREIME! TREI SFERTURI AU FOST ”OFERITE”, ATÎT ”DĂ” INTELIGENT , STRĂINILOR, IAR...”RESTUL” I-A RĂMAS PROSTĂLĂULUI ROMÎRLAN ȘI SE CHEAMĂ: UN CĂKKAT! (”ROMÎRLANI IE DĂȘTEPȚI.”)
Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


Autocar



Saray

FOCUS MEDIA

Profesionalism focusat pe tine


Fabiz