2019-11-23 01:58

Producţia agricolă a României, 4% din cea a UE

 |  21:01
Producţia agricolă a României, 4% din cea a UE

Culturile vegetale au reprezentat puțin peste jumătate (52%) din producția agricolă totală a Uniunii Europene în 2014, în timp ce producția animală a fost responsabilă pentru 43%, potrivit datelor publicate de Eurostat. În rândul statelor membre, România a avut cea mai mare concentrație pe culturile vegetale (73%), dintre care culturile de cereale au reprezentat 25%, iar culturile de legume, fructe şi plante horticole 29%. Țara noastră se situează pe ultimul loc în ceea ce privește ponderea producției animale (26%).

România se situează pe primul loc în UE după contribuţia culturilor de câmp la totalul producţiei agricole, urmată de Grecia (69%), Bulgaria (65%) şi Croaţia (62%), în timp ce creşterea animalelor este activitatea agricolă predominantă în Irlanda (70% din valoarea producţiei totale), Danemarca (63%) şi Finlanda (60%).

Valoarea producţiei agricole în România a totalizat anul trecut 15,48 miliarde de euro, reprezentând 3,95% din valoarea producţiei totale din Uniunea Europeană, de 392,3 miliarde de euro. Franţa, a cărei producţie agricolă este evaluată la 70,58 miliarde de euro (18% din totalul la nivelul UE) se situează pe primul loc, urmată de Germania, cu 51,03 miliarde de euro (13% din total), Italia (48,35 miliarde de euro sau 12,3% din total), Spania (41,1 miliarde de euro sau din 10,47% total) şi Marea Britanie (30,57 miliarde de euro sau 7,8% din total).

Clasamentul ţărilor a căror producţie agricolă depăşeşte 10 miliarde de euro este completat de Olanda, cu o producţie agricolă în valoare de 26,75 miliarde de euro (6,8% din total), Polonia (22,56 miliarde sau 5,75% din total), România şi Danemarca (10,46 miliarde sau 2,66% din total).

800 milioane de euro, plătite fermierilor

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, spune că suma totală plătită fermierilor în primele două luni din 2015 a depășit 814 milioane de euro, din care aproape 700 de milioane de euro reprezintă banii alocați din fonduri europene, iar diferența din bugetul de stat.

„Până în prezent, în lunile ianuarie și februarie, 98% dintre fermieri au primit plățile pe suprafață aferente campaniei 2014 (SAPS) și peste 80% dintre cei care trebuiau să primească plata complementară de la stat, respectiv Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT). În câteva zile finalizăm plata SAPS pentru toți fermierii, iar pe ANT ajungem la 90%. Aici avem acea problemă legată de trimestrializare și de aceea vom plăti diferența la începutul lunii aprilie. Este o suma foarte mică și un număr mic de fermieri. În total, s-au plătit în ianuarie și februarie peste 814 milioane de euro, din care aproape 700 de milioane de euro din fonduri europene, iar diferența de la buget”, a spus Constantin, citat de Agerpres.

Plățile efectuate pe SAPS de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) au mers către un milion de fermieri având ca sursă de finanțare Fondul European de Garantare în Agricultură (FEGA), iar concomitent cu acestea au fost acordate și plățile aferente Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (fostele PNDC) în sector vegetal pentru care s-au depus cereri în cursul campaniei 2014.

Avansul de 50% din SAPS a fost plătit în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2014, respectiv 641 milioane euro.

Plafonul financiar alocat României din FEGA pentru Schema de Plată Unică pe Suprafață (SAPS) în campania 2014 este în valoare de 1,367 miliarde euro. Cuantumul SAPS acordat fermierilor în această perioada se ridică la 70,38 euro/hectar, suplimentar față de plata acordată în avans, de 69 euro/ha.

În campania 2014 au fost depuse 1.027.869 cereri pentru plata unică pe suprafață, iar din aceste cereri, 806.000 au solicitat ajutoare naționale tranzitorii în sectorul vegetal (ANT). Plafonul alocat pentru schema de ajutoare naționale tranzitorii aferente anului 2014 în sectorul vegetal este în valoare 140,5 milioane de euro și reprezintă contribuție publică de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2015.

România rămâne doar cu 4 institute de cercetare agricolă

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, afirmă că România ar trebui să rămână cu doar patru mari institute de cercetare agricolă, respectiv pe producție vegetală, horticultură-legumicultură, zootehnie și îmbunătățiri funciare, dar discuțiile nu sunt încă finalizate deoarece se mai lucrează la o inventariere cât mai clară a sectorului.

„Cu institutele de cercetare cred că am ajuns la o soluție comună. În aceste zile, Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) lucrează cu Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și, în egală măsură, cu Agenția Domeniilor Statului (ADS) și sper să putem face o inventariere cât mai clară în perioada următoare, astfel încât să introducem acea ordonanță prin care să restructurăm tot sectorul de cercetare agricolă. Vom oferi detalii pe parcurs, pe măsura ce avansăm”, a precizat Constantin.

În opinia șefului MADR, proiectul de ordonanță privind restructurarea sectorului de cercetare agricolă va ajunge pe masa Guvernului, cel mai probabil, în luna aprilie, iar viziunea de moment este ca România să dețină patru mari institute de cercetare.

„Astăzi, după o perioadă destul de lungă, am ajuns la o soluție de compromis, nu doar să salvăm cercetarea, ci și să o punem pe culoarul dezvoltării, al performanței. Dacă ar fi după mine, ar trebui să avem patru mari institute de cercetare, unul pe producție vegetală, unul pe horticultură-legumicultură, altul pe zootehnie și unul, eventual, pe îmbunătățiri funciare. Aceasta este viziunea de moment, dar încă nu avem discuțiile încheiate. Eu sper ca până în luna aprilie să avem ordonanța pregătită și să mergem cu ea pe masa Guvernului”, a adăugat ministrul Agriculturii.

Federația sindicală din domeniul agricol Agrostar a cerut recent scoaterea stațiunilor de cercetare agricolă de sub tutela Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), restructurarea acestora și autofinanțarea pe baza proiectelor. Federația Agrostar propune o inventariere a terenurilor pe care le mai dețin stațiunile de cercetare și organizarea acestora pe trei zone de cercetare: vegetal, zootehnie și horticultură.

Sectorul de cercetare agricolă a suferit în ultimii 25 de ani o presiune fantastică asupra fondului funciar și o presiune de destabilizare, în condițiile în care suprafețele de teren dedicate cercetării s-au redus de la 156.000 de hectare la numai 28.000 de hectare, iar de la 121 de unități de cercetare s-a ajuns la doar 57. De asemenea, numărul de cercetători a scăzut de la 3.050 în anii '90, la circa 600 în prezent.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2015-02-22



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray