2019-08-21 04:50

Reactoarele de la Cernavodă riscă să rămână fără combustibil

 |  21:01
Reactoarele de la Cernavodă riscă să rămână fără combustibil

Centrala nucleară de la Cernavodă este în pericol să rămână fără combustibilul principal. Nu ne referim aici la apa grea, produsă de Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN) din Drobeta-Turnu Severin şi care există în cantităţi suficiente pentru viitorul previzibil. Vorbim de uraniu, iar aici rezervele statului ar mai ajunge doar pentru câţiva ani. Oricum, nu suficient cât să acopere durata de viaţă a celor două reactoare aflate în funcţiune, şi fără să luăm în calcul celelalte două unităţi pe care autorităţile vor acum să le construiască.

Compania Naţională a Uraniului (CNU) este societatea care trebuie să asigure materia primă pentru fabricarea combustibilului nuclear pentru unităţile de la Cernavodă, inclusiv pentru reactoarele pe care autoritățile au în plan să le construiască. Informațiile referitoare la resursele/rezervele de uraniu sunt clasificate ca secret de stat, conform legii. De asemenea, CNU nu poate exporta uraniu. Compania este unicul producător și furnizor de dioxid de uraniu din România, destinat fabricării combustibilului nuclear pentru reactoarele de tip CANDU de la CNE Cernavodă.

Ca să rezolve problema epuizării zăcământului, Compania Națională a Uraniului SA avea două variante: să dezvolte o nouă exploatare de uraniu sau să-l importe, la preţuri evident mult mai mari.

Statul nu are bani de investiţii

Statul român, prin Compania Naţională a Uraniului, are în prezent un singur zăcământ în exploatare, Crucea-Botuşana, aflat la maturitate. Autoritățile vor însă să dezvolte un proiect privind exploatarea zăcământului de uraniu la Tulgheş, în Carpaţii Orientali, investiție estimată la peste 400 milioane lei, pentru care însă nu s-au găsit sursele de finanțare. Odată pus în funcţiune, acesta ar urma să aibă o capacitate de exploatare medie anuală de minereu uranifer de 124.000 de tone.

Potrivit informaţiilor obţinute de PUTEREA, încă din anul 2010 ministerul de resort - astăzi, Ministerul Energiei - , Compania Națională a Uraniului și Nuclearelectrica (compania care administrează cele două reactoare) au purtat discuții pentru importul de uraniu cu reprezentanți ai companiei J.S. Nac Kazatomprom din Kazahstan. Aceste discuții nu s-au concretizat însă nici până în prezent.

Iar cum autorităţile nu au găsit nici surse de finanţare pentru proiectul exploatării de uraniu din Carpaţii Orientali, centrala nucleară din Cernavodă, care asigură circa 20% din producţia de electricitate a României, riscă să rămână fără combustibil în următorii ani. La sfârșitul anului 2013 a existat un proiect de hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai acestei noi mine de uraniu, care ar fi permis trecerea la următoarele faze de proiectare prevăzute de legislația în vigoare - HG nr. 28/2008. Hotărârea de Guvern nu a fost adoptată, nefiind identificate sursele de finanțare, astfel încât investiția nu a mai fost demarată.

Evoluția acestui proiect de investiții depinde de strategiile în domeniul energetic, la nivel guvernamental, și de rezultatele studiului tehnico-economic şi juridic privind reorganizarea sectorului de exploatare, prelucrare a minereului de uraniu şi producerea combustibilului nuclear, a cărui procedură de achiziție a fost demarată de Nuclearelectrica în asociere cu CNU.

Singurul zăcământ, aproape epuizat

Compania Naţională a Uraniului se află în portofoliul Ministerului Energiei şi este deţinută 100% de statul român. CNU are în teritoriu patru unităţi direct subordonate: Sucursala Feldioara, Sucursala Suceava, punctul de lucru sector Oraviţa și punctul de lucru sector Ştei.

Sucursala Suceava a CNU este în prezent singura exploatare de uraniu activă din România, prin exploatarea și valorificarea minereului din cele două structuri mineralizate Crucea și Botușana. Minereul de uraniu este transportat la Sucursala Feldioara, unde se obține pulberea sinterizabilă de oxid de uraniu (UO2) necesară fabricării combustibilului nuclear utilizat la centrala nuclearo-electrică Cernavodă.

În fiecare an, cele două reactoare de la Cernavodă consumă 4.800 fascicule de uraniu. Un reactor are 380 de canale cu câte 12 fascicule pe fiecare canal.

România este printre puţinele ţări din Europa în care se exploatează resurse/rezerve de uraniu, alături de Cehia, Franţa, Germania, Ucraina. Zăcământul de la Suceava este însă pe sfârşite, în epuizare, fapt menţionat şi în strategia energetică a ţării. Problema este cu atât mai importantă cu cât cele două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă sunt printre cei mai mari producători de energie din ţară. Statul intenţionează să construiască alte două reactoare, de aceeaşi capacitate, aşa că necesarul de uraniu se va dubla, odată cu punerea în funcţiune a Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2015-10-06



Parerea ta...

EU 2104
23 Ian 2016

DEJA ESTE PREA TARZIU SI NU O SPUN DOAR EU
Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray