2019-11-15 21:08

România are şanse să treacă la euro abia peste 10 ani

 |  21:01
România are şanse să treacă la euro abia peste 10 ani

Peste 166 de zile se împlinesc zece ani de când România a intrat în Uniunea Europeană. Multe țări din blocul estic, care au aderat în anul 2004, au trecut la moneda euro mult mai repede (Slovenia din 2007, Malta din 2008, Slovacia din 2009), însă, pentru România, momentul aderării la moneda unică europeană pare din ce în ce mai îndepărtat. Dacă în primii ani după aderare, autorităţile pretindeau că în câţiva ani vom avea şi noi euro și avansau chiar termene precise, acum nimeni nu se mai hazardează să enunţe o perioadă de timp în acest sens. Surse oficiale susțin că, în această perioadă, nimeni nu mai face demersuri pentru ca România să adopte euro prea curând. Cel mai probabil, vom continua să ne plătim facturile în lei și în următorul deceniu.

„Noi am aderat la Uniunea Europeană în 2007. La scurt timp după, deja se anunţa că în 2011, 2012, apoi 2013, şi aşa mai departe, vom adera la euro. Ulterior, termenul a fost mereu decalat. Nu ştim precis care este motivul. Şi Guvernele s-au succedat uneori într-un ritm prea alert pentru a lua o decizie clară. Subiectul este prea important ca să îl tratezi superficial, nimeni nu şi-ar permite vreo greşeală. Nu a existat întâlnire importantă în care să nu abordăm şi acest subiect. După cum ştiţi, nici măcar Banca Naţională nu mai înaintează termene pentru asta. Având în vedere că ai nevoie de câţiva ani de pregătire pentru a adopta euro – ne referim la anticamera zonei euro – mă îndoiesc că vom plăti la piaţă în euro mai devreme de anul 2025. Fără nicio exagerare”, au declarat, pentru ziarul PUTEREA, surse oficiale din Ministerul Finanţelor Publice.

Adoptarea euro rotunjește prețurile în sus

Oficialii precizează că temerile cele mai mari se referă la o eventuală rotunjire a preţurilor în sus, la orice produse şi servicii.

„Nimeni nu poate da asigurări că preţurile nu vor creşte uşor, în general, la orice. Pentru că dacă de exemplu ar fi să transformi preţul unui produs din lei în euro şi dacă el costă 5,5 lei, să zicem, atunci acesta ar veni 1,23 de euro, atunci ţăranul de la piaţă îl va rotunji în sus, că în jos nimeni nu o va face, nimeni nu va ieftini. Şi atunci el va afişa 1,30 sau 1,40 de euro. Şi este automat o creştere”, spun sursele citate.

BNR: ținta 2019 „nu mai este fezabilă”

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, spunea în septembrie anul trecut, că este necesară o foaie de parcurs agreată la nivel naţional, înainte de a stabili data aderării. „Ţinta 2019 pentru euro nu mai este fezabilă, pentru că ar fi trebuit ca, cel mai târziu în iunie 2016, să intrăm în ERM II, anticamera zonei euro, pentru care pregătirea e complicată. Tehnic nu mai este posibil, char dacă am dori politic”, afirma Isărescu.

În situaţia în care am fi reușit să intrăm în ERM II, în iunie 2016, cu un efort deosebit de a îndeplini condiţiile, ar fi existat perioada de minimum doi ani, în care România trebuia să rămână acolo, fără a garanta intrarea în zona euro în 2019.

Ce spun adepții euro

Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale la Academia de Studii Economice (ASE), afirmă că România trebuie să folosească întreg ciclul politic și să adopte euro cât mai repede, întrucât toate contraargumentele amânării aderării la moneda unică europeană sunt mai puțin solide și relevante acum. Acesta afirmă că România are nevoie de capital în euro ca să poată finanța marile proiecte de infrastructură, deci cele generatoare de creștere economică susținută pentru noul ciclu politic și economic, însă „banii pentru așa ceva sunt în special denominați în euro”.

„Deoarece politicul urmează după economic, cred că oportunitatea noastră este să începem aderarea către moneda euro, imediat. Să folosim un întreg ciclu politic și să aderăm la euro cât de repede ne va fi permis, atât de performanțele noastre economice cât și de interesul partenerilor noștri”, spune Mitroi, citat de Agerpres.

„Avem finanțare în lei doar pe termen scurt și mediu, chiar dacă la preț foarte bun, oricum în cantitate insuficientă pentru nevoile noastre de finanțare a creșterii economice reale. Până nu o să acumulăm suficient capital disponibil investițional, cel cu răbdarea și abilitatea de a finanța genul acesta de proiecte, trece ciclul acesta favorabil economic pentru noi. Cred, cu tot respectul, că timpul monedei naționale a trecut”, adaugă Mitroi.

În opinia sa, disciplina alinierii politice și așezării publice după un program de aderare la euro este cartea cea bună pe care trebuie să o jucăm acum. „Noi trebuie să participăm la masa europeană mai hotărât ca oricând. Suntem un jucător important și în produs intern brut, dar și în produs național brut. Avem peste 3 milioane de oameni care contribuie la produsul național brut al Uniunii Europene. Și de aici avem un punct foarte bun de spus. În combinația asta mi se pare că business-planul pe care trebuie să-l aibă politicul românesc acum este doar unul strict economic și de securitate, care să pună în prioritate relația și strângerea rândurilor cu structurile economice, militare, de politică și de securitate nord-atlantică și europeană. Îmi e foarte clar ce avem de făcut: euro, mai aproape de UE, cu o voce mai puternică acolo, dar cu ideea principală de remaniere profundă a infrastructurii, care este un element cheie de siguranță națională”, adaugă specialistul.

Brexit-ul ar trebui să grăbească aderarea la euro

Mitroi vorbeşte şi de „un triunghi al slăbiciunilor”: sănătate, educație și infrastructură. „În ceea ce privește economia, eu cred că România trebuie să treacă la euro cât mai repede posibil, pentru că realitatea hiper-competiției economice mondiale ne grăbește acum, post Brexit. Deficitul nostru de investiții și infrastructură competitivă nu pot fi susținute doar de averea și economisirea internă. Avem nevoie de capital extern, cu disponibilitate pe termen lung de a finanța creșterea noastră economică sustenabilă, bazată pe investiții de infrastructură”, afirmă Mitroi.

El spune că toate contraargumentele amânării aderării la euro, „deși multe și pertinente”, sunt insuficiente în fața acestui tri-argument de siguranță economică națională.

„Condițiile dificile în care guvernele s-au împrumutat masiv în timpul crizei - sub ochiul vigilent, dar îngăduitor, al băncilor centrale - au dus la o ofertă în creștere de titluri și obligațiuni de stat, pe toate maturitățile. Guvernele au beneficiat maximal de politicile acomodative ale băncilor centrale, cu rate monetare scăzute și au încercat astfel să își finanțeze deficitele la dobânzi cât mai mici. Cam de atunci, obligațiunile și acțiunile au început să semnaleze complet diferit opinia despre evoluția economică, iar această dihotomie poate fi un mecanism robust de protecție pentru amendarea riscului investițional”, precizează Mitroi.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2016-07-18



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray