2019-11-18 09:04

România, foarte aproape de exportul de combustibil nuclear

 |  21:01
România, foarte aproape de exportul de combustibil nuclear

România ar putea în curând să exporte pentru prima dată combustibil nuclear necesar reactoarelor de tip CANDU-6. Un acord încheiat în urmă cu 20 de ani va expira anul viitor, astfel că restricţiile s-ar putea suspenda, a declarat pentru PUTEREA directorul Fabricii de Combustibil Nuclear (FCN) de la Mioveni, Gheorghe Andrei. Fabrica de Combustibil Nuclear este sucursală a companiei de stat Nuclearelectrica, unul din cei mai mari producători de energie din România, fiind cea care asigură combustibil pentru cele două reactoare din Cernavodă. Pe de altă parte, în cazul în care proiectul reactoarelor 3 și 4 tărăgănează, opțiunea exportului pare cea potrivită.

”În decembrie 1995, fostul Renel a încheiat un acord de necompetiție cu Atomic Energy of Canada Ltd. (AECL), valabil pentru o perioadă de 20 de ani. Deci va expira anul viitor. Potrivit acestuia, FCN nu poate exporta combustibil nuclear pentru CANDU-6. Însă după ce expiră nu cred că va fi prelungit, ceea ce înseamnă că din 2016 vom putea face exporturi”, a spus Gheorghe Andrei.

Mai precis, în urmă cu 19 ani, AECL a emis Certificatul de calificare a FCN ca fabricant și furnizor autorizat de combustibil nuclear de tip CANDU-6 pentru centrale nucleare CANDU. În acest fel, FCN devenea singurul producător din afara Canadei care deținea acest statut.

Șeful FCN a afirmat totodată că în acest an fabrica finalizează o investiție de 60 milioane lei în modernizarea producției. Investiția s-a derulat în perioada 2010-2014, fiind din fonduri proprii ale Nuclearelectrica. În acest an, din suma totală sunt alocate pentru investiții 16,4 milioane lei.

Canadienii, impresionaţi de Mioveni

Potrivit lui Andrei, canadienii au rămas impresionaţi de tehnologia de ultimă oră folosită la Fabrica de Combustibil Nuclear de la Mioveni. De remarcat, jumătate din echipamentele de la FCN sunt construite în România cu firme locale, iar cealaltă jumătate o constituie instalaţiile din import, precum şi acelea făcute în afara ţării, dar după proiectări autohtone.

Acronimul CANDU provine de la „CANada Deuterium Uranium”, care este o marcă înregistrată pentru reactorul energetic dezvoltat în anii `50-`60 de mai multe firme canadiene sub coordonarea Atomic Energy of Canada Ltd. (AECL). CANDU este un reactor nuclear de tipul PHWR (Reactor cu Apă Grea sub Presiune), care utilizează uraniul natural (0,7% U235) drept combustibil și apă grea (D2O) ca moderator de neutroni și agent de răcire.

„Noi avem o veche şi optimă colaborare cu canadienii şi într-una dintre misiunile în care ei au fost în fabrică (Fabrica de Combustibil Nuclear din Mioveni, n.r.) au observat gradul înalt de curăţenie al pastilelor de uraniu. În 1993, am fost în fabrică în Canada şi la vremea aceea le spălau cu peria, un operator cu peria, sub jet de apă. Au încercat, dar nu au reuşit să ajungă prea departe cu o metodă. Noi am reuşit, prin colaborare şi în ţară şi în străinătate, printr-o metodă, pe o perioadă de 3-4 ani, şi am reuşit să realizăm un echipament superperformant. E superperformant, pentru că el reuşeşte nu numai să spele foarte bine, dar şi spală întreaga suprafaţă a pastilei (de uraniu, n.r.). Pastilele de uraniu, dacă sunt în contact în coloană, de regulă, partea de la capete rămânea nespălată. Distanţând pastilele de uraniu şi regrupându-le, am reuşit să le spălăm şi să le uscăm într-un timp scurt”, a spus Gheorghe Andrei.

Acesta subliniază că nu putem vorbi de un inventator anume, pentru că au avut zeci de contacte. „Până la urmă tehnologul care a lucrat acolo a venit cu o propunere care a rezultat din foarte multe discuţii, a fost o sinteză din foarte, foarte multe soluţii tehnice. Tehnologul Valeriu Munteanu a fost cel care a închegat soluţia. Am încercat să o realizăm în ţară şi într-o primă etapă nimeni nu s-a arătat interesat. La unul din târgurile internaţionale am avut contact cu cei de la Bosch, reprezentaţi de o săsoaică din Braşov, iar ea ne-a prezentat un inginer care lucrase la ei şi care îşi făcuse firmă. Aşa am realizat prima maşină. Următoarele trei bucăţi le-am realizat în ţară cu firme româneşti”, a menţionat şeful FCN.

Potrivit acestuia, sunt trei categorii de echipamente. Sunt echipamente, 20-30% din total, care sunt din import (cuptoare de sintetizare, presă, de exemplu). Apoi, 50% din echipamente sunt făcute în România. Dar există şi o a treia categorie: maşini făcute în străinătate, dar pe tema şi pe gândirea celor de la FCN. „De multe ori, nu am avut tot suportul în industria românească”, precizează Andrei.

„La un moment dat, cineva a întrebat ce anume face diferenţa între noi şi canadieni în materie de echipamente. Diferenţa e că una e să fii în contact cu industria românească şi alta e să fii în contact cu industria americană. Acolo tot ce iese din zona armament este utilizat în industria civilă. Mare parte din performanţă se datorează faptului că am avut curajul să ieşim cu nişte echipamente revoluţionare. Şi chiar şi străinii s-au mirat de asta, după ce au văzut fabrica. Iar canadienii au spus că nici nu le-ar fi trecut prin minte că ar fi putut găsi aşa ceva în România”, a punctat Gheorghe Andrei.

Resursele de uraniu ale României, pe sfârşite

România este printre puţinele ţări din Europa în care se exploatează resurse/rezerve de uraniu, alături de Cehia, Franţa, Germania, Ucraina. Zăcământul de la Suceava este, însă, pe sfârşite, în epuizare, după cum se arată în strategia energetică a ţării.

Compania Naţională a Uraniului trebuie să asigure materia primă pentru fabricarea combustibilului nuclear pentru unităţile de la Cernavodă, inclusiv pentru alte două reactoare pe care autoritățile au în plan să le construiască. România nu are o piaţă a uraniului, Compania Naţională a Uraniului SA fiind singurul furnizor din România de pulbere sinterizabilă de dioxid de uranium (UO2), care constituie materia primă pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcţionării centralei de la Cernavodă.

FCN are 400 de angajați și este singurul producător de combustibil nuclear de tip CANDU-6 (37 elemente) din România. Un fascicul are 37 de bare dispuse pe cinci cercuri concentrice, făcute din zircaloy. Din 1995 și până acum FCN a realizat 189 de transporturi cu combustibil nuclear la centrala din Cernavodă, iar anul viitor se estimează că va realiza cel de-al 200-lea transport.

Fabrica de lângă Pitești are o capacitate de producție de 12.000 fascicule de combustibil pe an, însă de regulă se produc 10.800 (producție estimată). În fiecare an, cele două reactoare de la Cernavodă consumă 4.800 fascicule de uraniu. Un reactor are 380 de canale cu câte 12 fascicule pe fiecare canal.

Un fascicul de combustibil nuclear este echivalentul a 1,1 milioane kilograme de cărbune sau 470.000 kg combustibil convențional sau 363.000 Nmc (normal metri cubi) de gaze naturale.

Statul român, prin Compania Naţională a Uraniului, are în prezent un singur zăcământ în exploatare, zăcământul Crucea-Botuşana. Autoritățile vor însă să dezvolte un proiect privind exploatarea zăcământului de uraniu la Tulgheş, în Carpaţii Orientali, investiție estimată la peste 400 milioane lei, pentru care însă nu s-au găsit sursele de finanțare. Acesta ar avea o capacitate de exploatare medie anuală de minereu uranifer de 124.000 de tone, iar durata de realizare a investiţiei ar fi de 108 luni.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2014-07-16



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri



PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray