2019-11-22 23:22

România va avea un plan de acțiune pentru eficiență energetică

 |  21:01
România va avea un plan de acțiune pentru eficiență energetică

Alina Oprea

Consumul naţional final de energie primară va ajunge, până în anul 2020, la 31,9 milioane de tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 40,5% faţă de anul de referinţă 2010. În 2010, consumul final de energie al ţării a fost de 22,7 milioane de tep, iar în 2016, consumul va ajunge la 27 milioane de tep. Estimările apar în Planul naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice, publicat pe site-ul Departamentului pentru Energie.

Cea mai mare pondere o va avea industria, care va utiliza 9,7 milioane de tep în 2020. Urmează sectorul rezidenţial, cu 9,5 tep, transporturile şi telecomunicaţiile (8 milioane tep), serviciile (3 milioane tep), agricultura (0,8 milioane tep) şi construcţiile (0,7 milioane tep).

În ceea ce priveşte proiecţia PIB, se estimează că va fi la un nivel de 662,3 miliarde lei în acest an, urmând să crească până la 778,2 miliarde lei în 2017.

„Obiectivul naţional indicativ în materie de eficienţă energetică este bazat pe consumul de energie primară. România şi-a stabilit obiectivul naţional indicativ în materie de eficienţă energetică realizarea unei economii de energie primară de 10 milioane tep la nivelul anului 2020, ceea ce reprezintă o reducere a consumului de energie primară prognozat (52,99 milioane tep) prin modelul PRIMES 2007 pentru scenariul realist de 19%”, se arată în document.

Realizarea acestei ţinte face ca în anul 2020 consumul de energie primară să fie de 42,99 milioane tep, iar consumul final de energie să fie de 30,32 milioane tep. Consumul de energie primară a fost de 34,85 milioane tep în 2012.

Având în vedere aceste rate de creştere a PIB în perioada 2014-2017 şi o rată medie de creştere a PIB de 3,3% în perioada 2018-2020, a rezultat prognoza consumului de energie primară şi consumului final energetic în perioada 2014-2020 fără luarea unor măsuri de creştere a eficienţei energetice.

Având în vedere consumul final energetic, pentru perioada 2010-2012, rezultă următoarele consumuri medii: consumul final energetic – 22,75 milioane tep, consumul final energetic pentru transport – 5,25 milioane tep și un consum final energetic fără transport de 17,49 milioane tep. Rezultă că economia de energie cumulată pe perioada 2014-2020 pentru atingerea ţintei angajate ar trebui să fie de 7,34 milioane tep.

În România există aproximativ 600 consumatori cu un consum anual de energie de peste 1.000 tep şi între 900-1.000 consumatori cu un consum anual de energie cuprins între 200 şi 1.000 tep. Prin aplicarea legislaţiei actuale de eficienţă energetică din România, o mare parte din întreprinderi, care nu sunt întreprinderi mici şi mijlocii (IMM), au efectuat deja audituri energetice anuale sau bianuale. Până în decembrie 2015 vor fi monitorizate întreprinderile care nu au intrat până în prezent sub incidenţa legislaţiei (consumatori mai mici de 200 tep/an).

În sectorul gazelor naturale, sisteme de citire automată sunt instalate până în prezent la numai 3.000 de consumatori. Se apreciază că la nivelul anului 2012 numai 1% din consumatorii alimentaţi cu energie electrică şi 0,1% din consumatorii alimentaţi cu gaze au beneficiat de contorizare inteligentă. Şi cel puţin 80% dintre consumatori trebuia să dispună de sisteme de măsurare inteligente până în anul 2020.

România şi-a asumat limitarea consumului final energetic la 30,32 milioane tep în 2020, astfel că ţara noastră va trebui să economisească 1,64 milioane tep în acest interval, se mai arată în document. 

Consumul final de energie electrică a crescut, de la 40,9 TWh în anul 2007 la 41,7 TWh în anul 2008 (2% ), scăzând la 37,6 TWh în anul 2009 de criză şi a crescut până la 42,3 TWh (circa 13%) în 2012. Ponderea principală în consumul final de energie electrică o are industria prelucrătoare (52,6% în anul 2008 şi 46,4% în anul 2012). Această pondere a scăzut în anul de criză 2009 la 45,8%.

Creşterea cea mai mare a consumului final de energie electrică s-a înregistrat în sectorul servicii, ponderea crescând de la 13,99% în anul 2007 la aproape 18,6% în anul 2012. A crescut de asemenea valoarea consumului final de energie electrică în sectorul casnic, de la 25% în anul 2008 la peste 28% în anul 2012.

Ponderea consumului final de energie electrică în agricultură şi silvicultură a fost practic constantă (1,3%) în perioada 2007-2009 şi apoi a început să crească atingând valoarea de 1,9% în 2012.

Jumătate din termocentrale au peste 35 de ani vechime

Producţia de energie electrică a fost de 61,6 TWh în anul 2007 şi a scăzut la 59 TWh în 2012.

La sfârşitul anului 2011 capacitatea electrică instalată a unităţilor de cogenerare din Sistemul Electroenergetic Naţional (SEN) era de circa 4.454 MWe, din care doar 1.900 MWe reprezintă capacitatea electrică de cogenerare de înaltă eficienţă. Mai mult de 70% dintre capacităţile instalate au peste 25 de ani vechime, iar circa jumătate au peste 35 ani vechime. Majoritatea capacităţilor sunt supradimensionate şi în proporţie de 80% sunt utilizate exclusiv pentru termoficare urbană. În anul 2011 au fost puse în funcţiune capacităţi noi de cogenerare de aproximativ 60 MWe.

Potenţialul de reducere a consumului final energetic este de 13% în cazul industriei, 41,5% în sectorul clădirilor (din care 60% în zona de iluminat), 31,5% în transporturi şi 14% în servicii.

„Se remarcă creşterea consumului de resurse de energie primară electrică în perioada 2010-2012 datorită creşterii producţiei hidroelectrice şi eoliene. Cea mai mare pondere în consumul de energie primară o au gazele naturale (circa 31%). Următoarele ponderi corespund petrolului (circa 24%) şi cărbunelui (20-24%). În perioada 2007-2012 cele mai mari fluctuaţii se remarcă la consumul de cărbune”, se arată în Planul naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice.

Datorită rezervelor limitate de resurse de energie primară, în România producţia internă de energie a rămas practic constantă la valoarea de circa 27-28 milioane tep. Fără aportul surselor regenerabile de energie această valoare va scădea treptat în următorii ani.

Ponderea principală în producţia internă de energie primară o au gazele naturale. Producţia de gaze naturale cunoaşte însă o scădere treptată datorită declinului zăcămintelor, ponderea acesteia în total a scăzut de la 33,2% în anul 2007 la 32,3% în anul 2012. Producţia de energie primară a scăzut de la 27,3 milioane tep în 2007 până la 27,11 milioane tep în 2012.

Producţia de ţiţei a scăzut, de asemenea, ajungând la o pondere în total producţie de numai 14,3% în anul 2012 (de la 4,65 milioane tep în 2007 la 3,89 milioane tep). Astfel, ţiţeiul a devenit al treilea purtător de energie în producţia de energie în România, pe locul doi fiind cărbunele.

Combustibilii fosili (cărbune, ţiţei, gaze naturale) păstrează o pondere majoritară (70,1% în anul 2012) în producţia de energie primară. Lemnele de foc şi deşeurile agricole deţin o pondere importantă în producţia internă de energie. Acest lucru reliefează importanţa dezvoltării tehnologiilor moderne de obţinere şi utilizare a biomasei pentru producerea de energie (preponderent termică).

„Având în vedere costurile ridicate de valorificare a surselor regenerabile, este puţin probabil ca pe termen mediu creşterea consumului de energie primară şi scăderea producţiei interne să poată fi acoperite integral din surse regenerabile, ceea ce va conduce la creşterea importurilor”, se mai arată în document.

Pentru a satisface necesarul de consum, România a importat cantităţi relativ importante de energie, importul de energie primară scăzând de la 17,39 milioane tep în 2007 la 11,6 milioane tep în 2012. Defalcat, România a importat în anul 2012 o cantitate de 1,2 milioane tep cărbune, 7,7 milioane tep petrol, 2,3 milioane tep gaze şi 121.000 tep energie.

De asemenea, exportul de energie primară a scăzut de la 4,9 milioane tep în 2007 la 3,6 milioane tep în 2012. România a exportat în 2012 o cantitate de 13.000 tep cărbune, 3,2 milioane tep produse petroliere şi 99.000 tep energie electrică.

În 2012, peste 64% din importuri îl reprezintă ţiţeiul şi gazele naturale. Importurile de energie primară depăşesc de aproape 3 ori exporturile, România fiind importator net.

Dependenţa de importurile de energie primară a crescut continuu în perioada 2000-2008 de la circa 22% în anul 2000 la 27,1% în 2008, cu un maxim de 31,9% în 2007, anul premergător declanşării crizei economice. În anii 2009-2012 dependenţa de importuri a scăzut la circa 20% prin scăderea activităţilor economice ca urmare a recesiunii.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2014-10-12



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray