2020-04-07 13:52

Avertismentul discret al Academiei Române

 |  13:16
Avertismentul discret al Academiei Române

Ceremonia organizată anul acesta de către Academia Română, pentru decernarea celor mai prestigioase distincții academice ale României, supranumite „Nobelurile românești”, a scos în evidenţă, încă o dată, o realitate destul de tristă privind viitorul ştiintei şi cercetării româneşti.

Conform site-ului Academiei, anual sunt decernate 81 de premii și fiecare poartă numele unei personalităţi din domeniile științific și cultural reprezentate în cele 14 secții ale prestigioasei instituții. Însă, trebuie subliniat faptul că premiile Academiei Române se atribuie nu pentru anul în curs sau pentru anul precedent, ci pentru lucrări vechi de doi ani. Premiile Academiei Române se acordă anual pentru cele mai bune lucrări (apărute cu doi ani înainte de momentul jurizării și acordării), din toate domeniile de cercetare și de creație din România sau aflate, într-o formă sau alta, în legătură cu România. Aceste premii se acordă oamenilor de ştiinţă şi litere, artiştilor români, din ţară sau din străinătate, pentru meritul de a fi contribuit, prin activitatea şi opera lor, la dezvoltarea culturii şi ştiinţei româneşti.Premiile poartă numele celor mai reprezentativi savanți, creatori de cultură, scriitori, artiști de diferite specialități. Cele mai vechi secții din Academia Română – secțiile fondatoare – sunt cele de filologie și de istorie. La ceremonia din acest an, din cele 14 domenii, în 6 dintre ele a fost cel puțin o distincție care nu a putut fi atribuită. Trebuie subliniat că Academia Română a acordat acum premiile pentru anul 2017. Însă, 11 dintre ele nu au avut niciun câștigător. Și nu este deloc o premieră. Premieră a fost în 2007, singurul an, din ultimii 20, când instituția academică a acordat absolut toate premiile. „Domeniile reprezentate în Academia Română sunt foarte diferite unul de altul. Unele presupun, prin natura lor, o producție luxuriantă de carte, iar altele predispun la mult mai puține lucrări. Adesea, nici producțiile mari de carte nu asigură, neapărat, destui candidați competitivi pentru premii”, preciza recent preşedintele Academiei Române,  Ioan-Aurel Pop. De asemenea, academicianul Ioan-Aurel Pop a ţinut să sublinieze că „nu este vorba întotdeauna de domenii deficitare în cercetarea românească, ci de domenii în care investigația de specialitate este mai anevoioasă, în care nu este, pur și simplu, nevoie de cărți fundamentale în fiecare an”. Academia Română se străduiește să stimuleze cercetarea din toate domeniile, dar nu reușește întotdeauna și nici chiar în toate specializările.

Premiul cel mai greu de obținut este, dacă ne luăm după numărul anilor în care nu s-a acordat, Premiul „Ștefan S. Nicolau”, din domeniul Științelor Medicale, el nefiind acordat nici anul acesta. Au fost doar 8 ani în care de Academia Română a considerat că acest premiu merită să fie decernat. După Premiul „Ștefan S. Nicolau”, în categoria celor mai greu de obținut trofee, se încadrează Premiul „Andrei Rădulescu”, din domeniul Științe Economice, Juridice și Sociologice. Din cei 20 de ani de când s-a reluat acordarea premiilor, Academia Română l-a oferit în numai 9 ani, iar în 11 ani nu a putut fi decernat. Nici acest an nu a făcut diferența. Un alt domeniu deficitar este cel la Științelor Agricole și Silvice. Acolo, Premiul „Marin Drăcea” nu a fost dat timp de 9 ani, inclusiv 2017. Tot în domeniul Științelor Economice, Juridice și Sociologice, Premiul „Nicolae Titulescu” are 8 ani în care nu a avut câștigător. Anul acesta au fost 11 premii care au nu au fost acordate, așa cum menționam mai sus, după ce anul trecut fuseseră 12. Anul 2014 deține recordul, cu 17 premii neacordate, iar anul 2006 are doar 5 distincții neacordate, fiind cel mai prolific, dacă lăsăm la o parte anul 2007, când nu a rămas niciun premiu nedat.

„Eu nu militez pentru acordarea, cu orice preț, a tuturor tipurilor de premii ale Academiei Române. Valoarea mare a premiilor Academiei se poate menține și poate să crească și în urma exigenței ridicate și chiar sporite.”, a fost concluzia președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop. Practic, concluzia avertisment a reputatului academician ar trebui să le dea de gândit politicienilor de la noi. Şi pornind de la această realitate tristă, adică necordarea anuală a anumitor premii,s-ar putea elabora strategii şi proiecte care să resusciteze aceste domenii ştiinţifice şi să le redea importanţa şi strălucirea pe măsura renumelului celui care a dat numele acestor distictii academice.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2019-12-30



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE






PUBLICITATE


Conferinta-Business



Saray

FOCUS MEDIA

Profesionalism focusat pe tine