2019-11-19 13:03

Prietenii știu de ce a lăsat Teodorovici bugetul fără protecție

 |  14:31
Prietenii știu de ce a lăsat Teodorovici bugetul fără protecție

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici, este disperat după imagine și funcții, fapt pentru este dispus să stea 24 de ore din 24 în fața camerelor de luat vederi. Dar, atunci când trebuie să răspundă clar și la obiect, pasează imediat răspunderea, așa cum este cazul întârzierii bugetului pe acest an, ori se eschivează mai ceva decât Mihai Covaliu sau Ana Maria Brânză.

Practic, fuge de răspundere ca dracul de tămâie și, elocvent în acest sens, este un caz inedit, din 2015, despre care se știe mai puțin. Atunci, Teodorovici a pus umărul, indirect, la o inginerie regizată de fostul șef al DNA, Daniel Morar, prin care bugetul României a rămas fără protecție efectivă. Cum așa? Foarte simplu! Prin Decizia controversată nr.363, din 7 mai 2015, asumată de cinci din cei nouă judecători ai Curții Constituționale a României (CCR), bugetul de stat a rămas fără protecție efectivă, ca urmare a declarării ca neconstituțional a unui articol din legea de combatere a evaziunii fiscale. Efectele acestei decizii au fost și sunt incomensurabile, fiind practic imposibil de cuantificat, fapt care a generat cea mai mare gaură financiară în bugetul de stat al României de după 1990. Atunci, pentru a o scăpa de închisoare pe o prietenă de-a sa, notăriță la Cluj, Daniel Morar a „țesut" un aranjament penal, fiind susținut de patru judecători CCR de la acea vreme - Augustin Zegrean, Mircea Ștefan Minea, Valentin Zoltan Pușcaș și Mona Pivniceru, însă alți patru judecători au făcut opinie separate - Petre Lăzăroiu, Valer Dorneanu - actualul președinte al CCR -, Simona Maya Teodoroiu și actualul ministru al Justiției, Tudorel Toader. Practic, cei cinci judecătorii ai CCR de atunci -Daniel Morar, Augustin Zegrean, Mircea Ștefan Minea, Valentin Zoltan Pușcaș și Mona Pivniceru - au declarat neconstituțional articolul 6 din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, care prevedea următoarele: „Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani, sau cu amendă, reținerea și nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă". Ca urmare a acestei decizii, publicată în Monitorul Oficial în 6 iulie 2015, cei care rețin taxe și contribuții, dar nu le virează la stat, scapă de amenzi și de închisoare. Totodată, prin acea decizie, toate sumele reprezentând impozitele sau contribuțiile cu reținere la sursă, care urmau să între la bugetul de stat, au fost sistate. Dar această decizie controversată avea și o portiță legală și foarte simplă, care să nu afecteze bugetul de stat. „Potrivit Constituției, prevederea declarată neconstituțională este suspendată timp 45 de zile de la data publicării deciziei CCR în Monitorul Oficial, perioadă în care dispoziția nu mai este aplicabilă. Dacă pe durata celor 45 de zile, Parlamentul sau Guvernul nu vor pune în acord prevederea neconstituțională cu dispozițiile Constituției, efectele juridice ale acesteia vor înceta definitiv. Termenul de 45 de zile în care instituțiile abilitate ar fi trebuit să pună în acord cu Constituția art. 6 din Legea evaziunii fiscale expiră pe 20 august 2015", a explicat atunci unul dintre cei patru judecători care au făcut atunci opinie separată.

Ca atare, constatând gravitatea și efectele devastatoare ale acestei decizii, unul dintre cei patru judecători ai CCR care s-au opus emiterii acesteia, l-a informat imediat după emiterea acesteia, pe 7 mai 2015, pe ministrul Finanțelor de la acea vremea, Eugen Orlando Teodorovici, despre această situație fără precedent în istoria României. Practic, judecătorul CCR i-a cerut lui Teodorovici să precizeze printr-un ordin foarte clar - până la publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 363/2015 -, ce înseamnă sintagma „sume reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă".

Dar, ministrul Eugen Teodorovici n-a catadicsit să dea un asemenea ordin, deși a avut la dispoziție două luni de zile, și, ca atare, din 2015, prin sistarea executării la sursă, bugetul României este lipsit de protecție efectivă, iar pagubele în visteria țării sunt enorme și imposibil de cuantificat. Prietenii știu de ce! 


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2019-03-19



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray