2020-04-06 22:00

ATENȚIE părinți și profesori: Noile amenințări din mediul online

 |  09:38
ATENȚIE părinți și profesori: Noile amenințări din mediul online

Un fenomen destul de grav se dezvoltă de la an la an și de la generație la generație. În cazul generației actuale, specialiștii au observat că indicele de empatie este mult mai scăzut decât în cazurile generațiilor anterioare. Iar dorința de a agresa, de a hărțui a devenit mai acută. Despre ce e vorba și ce e de făcut?

“Se impune introducerea unei discipline care să abordeze inteligența emoțională, deoarece copiii din ziua de azi reușesc tot mai greu să-și managerieze emoțiile, simțirile, reacțiile iar de cele mai multe ori acționează conform sistemului de principii ”, spune psihologul Lenke Iuhoș. 

Copiii ar putea fi învățați, prin intermediul unor cursuri, cum să-și gestioneze mai bine emoțiile și sentimentele și cum să-și canalizeze furia și frustrarea în scopuri constructive, și nu distructive. Totul poate fi prevenit și combătut printr-o relație mult mai strânsă între școală-părinți-copii-autorități. Totodată psihologul afirmă că autoritățile române ar trebui să acorde o mai mare importanță bullying-ului de pe Internet, pentru protecția drepturilor copilului.

De la forme puțin grave, la foarte grave

De câțiva ani, expansiunea fără precedent a rețelelor sociale online a dezvoltat acest fenomen traumatizant pentru copii și adolescenti - bullying-ul, în mediul virtual. Din nefericire, România ocupă locul 3 la nivel european privind bullying-ul, potrivit OMS, iar aproape 400.000 de elevi sunt amenințați cu bătaia și 220.000  bătuți în mod repetat de colegi, potrivit studiului național al Organizației Salvați Copiii. Psihologul Lenke Iuhoș consideră că efectele bullying-ului asupra sănătății psihice a copiilor, în special asupra copiilor din Generația Z (care au prins o parte din copilărie în afara “lumii digitale”) pot varia de la forme mai puțin grave la forme extrem de grave, cum ar fi: insomnia, ticurile, anxietatea, tulburările de comportamente, instabilitate alimentară, uneori și crizele de identitate. Ca să nu mai vorbim despre multe altele.

“Hărțuirea fizică și abuzul emoțional nu sunt fenomene noi, ci există din cele mai vechi timpuri, deoarece stă în natura umană ca oamenii să se raporteze unii la alții prin prisma puterii pe care o manifestă. În societatea modernă, hărțuirea fizică nu mai este așa răspândită precum în trecut, iar abuzul emoțional este cel care definește, în mare parte, aspectele bullying-ului, prin: folosirea etichetelor, amenințărilor, umilirii, jignirilor, răspândirii de zvonuri false etc. Motivele pentru care elevii hărțuiesc și agresează alții elevi sunt, de cele mai multe ori, dorința a fi populari, de a fi respectați de restul grupului”, explică psihologul. De cele mai multe ori, elevi supraponderali sau subponderali, elevi care poartă ochelari, cei care au o stimă de sine scăzută, cei care sunt vulnerabili si nu se pot apăra singuri sau cei care fac parte din familii cu situații financiare precare sunt, de regulă, “ținele” agresorilor”. De cealaltă parte, agresorii au temperament inflexibil, nu sunt empatici, ba chiar se bucură când fac rău celorlalți și epatează cu această lipsă de empatie, crezând că este cheia popularității în societate, după cum subliniază și psihologul.

Ce este hărțuirea online, numită în limbajul uzual cyber bullying?

Este un termen lansat de Bill Belsey, specialist canadian în educație, care l-a definit astfel: “Cyber bullying-ul implică utilizarea tehnologiilor informaționale și comunicaționale pentru a sprijini un comportament deliberat, repetat și ostil desfășurat de către un individ sau grup, care este destinat să aducă prejudicii altor persoane”. Este un termen englezesc ce nu poate fi tradus în mod direct în limba română, însă acesta s-ar asocia cu termenii de intimidare, terorizare, brutalizare și hărțuire în mediul on-line. Acest fenomen este caracteristic hărțuirii tradiționale, doar că manifestat la nivel informatic, prin intermediul internetului și a altor tehnologii informaționale.

Care sunt acțiunile și manifestările care sunt sub incidența acestui fenomen? Bârfa - emiterea în mediul online a unor declarații speculative ce denigrează o persoană sau instigă un grup de persoane în a adopta un comportament restrictiv; Hărțuirea: luarea în batjocură constant și deliberat o persoană, prin postarea de mesaje publice, poze ce pot afecta integritatea psihică a individului; Urmărirea online: hărțuirea intimidantă cu scopul de a aduce conflictul și în viața reală. De exemplu, de a solicita întrevederi în viața reală prin a amenința cu răfuială fizică; Trolling: provocarea unor persoane să acționeze agresiv, prin insultarea implicită; Comentarii: postarea de răspunsuri negative, denigrante la adresa unor persoane, la adresa unor fotografii, clipuri video sau mesaje lansate de o anumită persoană; Profiluri false: crearea unor profiluri false – agresorii de pe Internet împrumută identitatea altor persoane, pentru a facilita comunicarea cu victimele lor, iar sub protecția anonimatului, agresorii își amenință victimele sau, aleatoriu, folosesc identitatea victimei în raport cu alte persoane; Sexting: distribuirea de materiale pornografice minorilor, utilizând mijloacele electronice de comunicație.

Profesorii vor fi instruiți

În opinia psihologului Lenke Iuhoş, fenomenul de cyberbullying este de cel puţin 10 ori mai periculos decât hărţuirea la şcoală. Tocmai de aceea sunt necesare măsuri pentru stoparea acestui fenomen aflat în creștere îngrijorătoare.

Pe de altă parte, legea care interzice bullying-ul în școli a intrat în vigoare în România în noiembrie 2019. Iar potrivit prevederilor este interzis orice comportament care constă în violență psihologică. Profesorii vor fi instruiți astfel încât să recunoască acest fenomen și să ia măsurile potrivite. „În unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violenţa psihologică - bullying”, se arată în noua prevedere introdusă în Legea educației. În aceeași lege a mai fost introdusă o mențiune care arată că profesorii și învățătorii vor fi instruiți, în cadrul sesiunilor de perfecționare pe care le urmează, și cu privire la violența psihologică - bullying. Aceștia vor învăța cum să identifice fenomenul și cum să aplice strategiile și măsurile potrivite.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2020-01-17



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE






PUBLICITATE


Conferinta-Business



Saray

FOCUS MEDIA

Profesionalism focusat pe tine