2019-11-12 21:29

CCR se pronunţă cu privire la sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor în legătură cu protocoalele cu SRI

 |  10:24
CCR se pronunţă cu privire la sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor în legătură cu protocoalele cu SRI

Curtea Constituţională ar putea anunţa miercuri decizia privind sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor în legătură cu un conflict de natură constituţională între Parlament şi Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie vizând protocoalele încheiate cu SRI.

Decizia a fost amânată de mai multe ori până acum.

La şedinţa din 28 noiembrie Curtea Constituţională a dezbătiut cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de-o parte, şi Parlamentul României, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, declanşat de semnarea a două protocoale între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii, cerere formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor. După audierea părţilor, judecătorii constituţionali au decis amânarea pronunţării având nevoie de timp pentru a delibera.

Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională în 8 octombrie, fiind semnată de către vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, căruia preşedintele Camerei, Liviu Dragnea, i-a delegat atribuţiile în aceeaşi zi.

În 24 august, Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, a publicat, pe pagina sa de Facebook un protocol încheiat între Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi Serviciul Român de Informaţii (SRI) în 7 decembrie 2016.

A doua zi, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, pe Facebook, că declanşează procedura legală pentru evaluarea activităţii manageriale desfăşurată de către procurorul general Augustin Lazăr. În replică, procurorul general afirma că tema protocoalelor ”este falsă” şi că toate aspectele de interes privind tema protocoalelor au fost aduse la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului de Justiţie.

Deputatul PSD Florin Iordache declara, în 25 septembrie, că protocoalele încheiate de Parchetul General cu SRI sunt inadmisibile, iar Parlamentul se gândeşte foarte clar să sesiseze CCR privind un conflict juridic de natură constituţională. "Prin semnarea acestor protocoale, procurorul general a venit să adauge la Codul de procedură penală şi a transformat SRI în organ de urmărire penală. Noi analizăm dacă nu este vorba despre un conflict constituţional şi dacă este necesar să sesizăm Curtea Constituţională", afirma Florin Iordache.

Mişcarea civică Iniţiativa România a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind un posibil conflict de interese penal în cazul delegării de către Liviu Dragnea a atribuţiilor de Preşedinte al Camerei Deputaţilor către dl Florin Iordache şi sesizării de către acesta a Curţii Constituţionale în legătură existenţa unor protocoale de colaborare între parchete şi SRI, ceea ce, conform organizaţiei, ar putea folosi ca pretext pentru revizuirea sentinţelor sau eliminarea din dosare penale a unor probe.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2019-01-16



Parerea ta...

JUSTITIABILUL
16 Ian 2019

Pentru eliminarea deficienţelor existente in aplicarea JUSTITIEI in Ro este necesară, DEPOLITIZAREA (decuplarea ei de sistemul politic ticalosit) sau respingerea amestecului deciziei politice in functionarea sistemului judiciar. Drept urmare normele ce reglementează “compoziţia” Curţii Constituţionale a României(CCR) şi a Consiliului Superior al Magistraturii(CSM) precum şi unele proceduri judiciare trebuie revizuite astfel: A. Pentru normalizarea activităţii C.C.R. se impun următoarele modificări; - nr. membrilor să fie mărit de la 9 la 11, vârsta acestora să nu depăşească 65 de ani; - membrii să fie alesi pentru o perioadă de cel mult 5 ani, un singur mandat; - 8 din nr. total de 11 membrii, să fie desemnaţi de către cele 16 Curţi de Apel din România (prin unul din algoritmii existenti, fie primele 8 C.A. în primul mandat şi urmatoarele 8 în al doilea mandat, fie grupate câte două Curţi de Apel să-şi desemneze în comun cate un candidat de fiecare data), 1 candidat să fie desemnat de I.C.C.J. şi 2 din partea senatelor Universităţilor de Drept din Romania care se clasează în primele 2 locuri oferite de numărul mai mare de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani; B. Componenţa C.S.M. trebuie sa asigure “conectarea sau racordarea” justiţiei la nevoia socială de dreptate si ordine publică firească. Pentru aceasta este necesar ca cei 25 de membri să fie aleşi pe un termen de 3 ani, un singur mandat (unii cu prezenţă permanentă-funcţie de nevoile impuse de buna funcţionare a structurii, alţii doar atunci când sunt necesare, consultări, dezbateri ori adoptari de hotărâri în plen). Din motive de obiectivitate si eficienta se impune ca structura C.S.M. să aibă urmatoarea componenţă; - 14 jurişti competenti si integri (situaţi pe funcţii de execuţie sau de comandă cu o vechime de cel puţin 5 ani în structuril
JUSTITIABILUL
16 Ian 2019

B. Componenţa C.S.M. trebuie sa asigure “conectarea sau racordarea” justiţiei la nevoia socială de dreptate si ordine publică firească. Pentru aceasta este necesar ca cei 25 de membri să fie aleşi pe un termen de 3 ani, un singur mandat (unii cu prezenţă permanentă-funcţie de nevoile impuse de buna funcţionare a structurii, alţii doar atunci când sunt necesare, consultări, dezbateri ori adoptari de hotărâri în plen). Din motive de obiectivitate si eficienta se impune ca structura C.S.M. să aibă urmatoarea componenţă; - 14 jurişti competenti si integri (situaţi pe funcţii de execuţie sau de comandă cu o vechime de cel puţin 5 ani în structurile respective) desemnaţi de către colegiile de conducere din fiecare minister şi de catre liderii de sindicat ; - 2 şefii ai direcţiilor de personal (cadre) din M.J. şi respectiv din Parchetul General; - 3 membrii desemnaţi de colegiile de conducere ale Poliţiei Romane, S.R.I. şi S.I.E.; - 1 membru desemnat de forul superior al I.N.M.; - 1 membru din partea Uniunii Barourilor de Avocaţi din România; - 2 membri desemnaţi de Universităţile de Drept din România care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului mai mare de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani; - 1 membru marcant desemnat de Clubul Roman de Presă; - 1 membru desemnat de instituţia Avocatul Poporului a cărui rol activ în societate lipseşte cu desăvârşire, deoarece are un statut confuz competenţele sale nu sunt clar delimitate, administrative sau de justiţie. Inspectiile judiciare pentru judecatori si procurori din C.SM. trebuie sa ramana cu acelasi statut existent in prezent. OBLIGATORIU SA SE INTRODUCA JUDECATORUL DE INSTRUCTIE IN SISTEMUL JUDICIAR.
Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri



PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray