2019-11-18 09:16

Codruţa Kovesi, zi de foc! Acţiuni disciplinare ale Inspecţiei Judiciare pe ordinea de zi a Secţiei pentru procurori

 |  08:25
Codruţa Kovesi, zi de foc! Acţiuni disciplinare ale Inspecţiei Judiciare  pe ordinea de zi a Secţiei pentru procurori

Secţia pentru procurori în materie disciplinară a CSM are, miercuri, pe ordinea de zi, cele două acţiuni disciplinare ale Inspecţiei Judiciare care o vizează pe Laura Codruţa Kovesi. În una dintre ele este cercetat disciplinar şi Marius Iacob.

Pronunţarea Secţiei pentru judecători în materie disciplinară în cele două acţiuni care o vizează pe Laura Codruţa Kovesi a fost până acum amânată de mai multe ori. Dosarul în care este vizată doar Kovesi este programat la ora 11.00, în timp ce acţiunea în care este cercetat şi Marius Iacob este programată la ora 13.00.

Cercetarea care îi vizează pe cei doi procurori a fost declanşată în urma înregistrărilor dintr-o şedinţă a DNA apărute în spaţiul public. În acest caz, pronunţarea a fost deja amânată de cinci ori, dar între timp Marius Iacob a demisionat din funcţia de adjunct al şefului DNA.

Inspecţia Judiciară a început, în 12 ianuarie 2018, o acţiune disciplinară în cazul Laurei Coduţa Kovesi, care este acuzată de trei abateri disciplinare. O acţiune similară a fost declanşată şi în cazul lui Marius Iacob, procuror-şef adjunct al DNA la vremea respectivă, pentru "nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa”, constând în aceea că a efectuat acte de urmărire penală fără a formula declaraţie de abţinere, deşi se afla, în mod vădit, în situaţia de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin.1 lit. f, cu referire la art. 65 alin.1 şi art. 66 Cod procedură penală".Lui Kovesi i se impută, între altele, manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu. În opinia, IJ, ea se face vinovată de săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de:

- art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu” constând în aceea că, în cadrul unei şedinţe de lucru, a avut manifestări de natura a aduce atingere onoarei şi probităţii profesionale a magistraţilor procurori, precum şi prestigiului justiţiei, împrejurări identificate în înregistrările audio apărute în spaţiul media la data de 18.06.2017.

Procurorul şef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilităţii instituţiei, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniştri”, de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii Constituţionale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate.

De asemenea, procurorul şef al DNA a folosit faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor.- art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii” constând în aceea că prin intermediul unei corespondenţe electronice (email) a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte si expresii cu un conţinut vădit denigrator, insultător şi ameninţător, respectiv „laşi”, „bârfitori”, „infractori”, făcând cunoscut acestora faptul că „există deja un cerc de suspecţi” ,cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligaţia de rezervă şi normele de conduită ataşate profesiei de magistrat.

- art. 99 lit. m teza a II a) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente” constând în aceea că a încălcat cu ştiinţă dispoziţiile art. 7 lit. b din Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aprobat prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr.1643/C din 15.05.2015, publicat în Monitorul Oficial al României nr.350 din 21.05.2015, care se referă la atribuţiile procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi prevede că acesta: „urmăreşte repartizarea cauzelor sau, după caz, repartizează cauze în raport cu criterii obiective precum specializarea şi pregătirea procurorului, volumul de activitate, complexitatea şi operativitatea soluţionării cauzelor, conflictele de interese sau incompatibilităţile în exercitarea funcţiei”, prin desemnarea în calitate de procuror de caz a unui magistrat care se afla într-o vădită stare de incompatibilitate".Inspecţia Judiciară a anunţat, în 14 septembrie 2018, că a demarat acţiunea disciplinară faţă de Laura Codruţa Kovesi, care, în calitate de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), a inserat într-un comunicat date confidenţiale dintr-o anchetă derulată de către procurorii din subordine. Ea este acuzată de ”nerespectarea confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a informaţiilor de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei”.

Comunicatul invocat de Inspecţia Judiciară, emis în 12 februarie 2018, se referea la înregistrările audio difuzate de Vlad Cosma şi conţinea discuţii între persoane din anturajul lui Mircea Cosma şi un ofiţer de poliţie şi un procuror de la DNA Ploieşti pe tema apariţiei la televiziune a unor discuţiii din timpul anchetelor.

Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de Laura Codruţa Kovesi, la data faptei procuror-şef al DNA, pentru ”nerespectarea (…) confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a informaţiilor de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei”.

”Inspectorii judiciari au reţinut că procurorul a inserat în comunicatul de presă nr. 126/VIII/3/2018 pasaje din înregistrările discuţiilor purtate la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti, despre care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei şi care constituiau probe într-un dosar înregistrat la Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie”, anunţa IJ.

Până acum, Secţia pentru procurori a CSM a respins două acţiuni disciplinare împotriva lui Kovesi

Într-unul dintre cazuri, i se imputa că a refuzat de mai multe ori să se prezinte la audierile Comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009, IJ spunând că, prin neprezentarea la comisie şi prin necomunicarea informaţiilor solicitate, Kovesi a afectat onoarea profesională şi prestigiul funcţiei de magistrat. În 25 iulie, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a respins acţiunea disciplinară.

O altă acţiune disciplinară faţă de Kovesi a fost declanşată în aprilie 2018, inspectorii judiciari spunând că Laura Codruţa Kovesi a săvârşit o serie de abateri disciplinare referitoare la controalele tematice, după ce şi-ar fi desemnat consilierul judecător Dana Tiţian să facă verificări la două servicii teritoriale. În 13 iunie, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a respins acţiunea disciplinară în acest caz.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat, în 25 martie, în ambele situaţii şi a stabilit definitiv că fosta şefă a DNA nu a comis abateri disciplinare.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2019-05-08



Parerea ta...

ANONIM
08 Mai 2019

Bandita androgina ,.habar nu are de legile justitiei !
GHITA BIN LADEN CIUMA ROSIE
08 Mai 2019

adică tot ce trebuia pentru ca noi să fim la nivel european pentru a preveni fraudarea banului public și, mai ales, a banului european la care se gândeau partenerii noștri strategici care ne-au primit în UE. Din păcate, mulți au gândit „zicem ca ei - formăm cadru legal, strategie anticorupție, DNA, DIICOT -, dar facem ca noi“. Ei au fost convinși că în continuare vor putea ține sub control sistemul judiciar și va fi în regulă, dacă avem la vedere un cadru normativ european în toate domeniile. Ei bine, în câțiva ani s-a demonstrat că instituțiile justiției s-au manifestat ca autoritate în stat, ca autoritate judecătorească, ceea ce a tras un semnal de alarmă în anumite minți. Începând de prin 2013, ce s-a întâmplat? S-a făcut după model european un grup de reflecțiune, acest fapt m-a impresionat când am aflat, și de planificare cum să se reajusteze acest sistem judiciar și legislația să fie mai permisivă, după mentalitatea noastră. S-a început cu conflictul de interese, imunități etc. La ce grup vă referiți? Cine făcea parte din acest grup? Augustin Lazăr: Asta este o foarte bună temă pentru o investigație jurnalistică. Eu vă spun doar că anumiți juriști au fost invitați să ia parte la un grup de reflecțiune în care să fie ajustate în primul rând textele de la conflictul de interese și abuzul în serviciu. S-a început cu asta pentru că aici autoritatea judiciară dăduse dovadă de o performanță formidabilă și aveam zeci de parlamentari condamnați pentru conflict de interese și de ordinul sutelor dintre demnitarii statului român, înalți funcționari, miniștri, consilieri județeni etc. Ei bine, aici a fost momentul critic, când un foarte mare număr de funcționari publici au primit condamnări și-au exercitat influența politică pentru ca aceste texte ale conflictului de interese și abuzului în serviciu, de care ei erau vizați în administrarea banului public
GHITA BIN LADEN CIUMA ROSIE
08 Mai 2019

Ei bine, aici a fost momentul critic, când un foarte mare număr de funcționari publici au primit condamnări și-au exercitat influența politică pentru ca aceste texte ale conflictului de interese și abuzului în serviciu, de care ei erau vizați în administrarea banului public - că totul pleca de la drenarea banului public de la buget către firmele lor private -, să fie modificate. Și atunci s-a creat un grup de reflecțiune pentru reajustarea legislației. Lucrurile pe care le vedem astăzi nu s-au produs întâmplător și nu s-au produs dintr-o dată. Acele persoane au vizat textele care sunt de reajustat și s-au ocupat de ele, cu toată agitația și dezbaterea publică aferentă, apoi au făcut o planificare de acțiune cu mai multe variante pe ce domenii să acționeze în așa fel încât să ajungă la rezultatele pe care și le doresc. În esență, pentru a înțelege publicul, sistemul european, care era foarte bine pus la punct între norme, trebuia lărgit și fragilizat pentru ca cei în cauză să poată să respire mai cu ușurință, ca să zic așa. Am să vă dau un exemplu. Pentru achizițiile de bunuri și servicii condițiile legale au devenit mult mai permisive pentru a se încredința direct fără probleme. S-a ajustat legislația riguroasă după mentalitate și după nevoi. Toată modificarea de legislație la care am asistat în ultimii ani a fost parte a unei strategii, a unui plan? Augustin Lazăr: Da, o agendă ascunsă după un paravan suveranist, că noi suntem în țara noastră și stabilim regulile după cum vrem noi, și nu după cum ne pretind alții. Există în România o anumită mentalitate conservatoare care vrea să-și facă un cadru legal neeuropean. N-au putut pentru că suntem în UE și atunci și-au făcut, pe lângă cadrul legal permisiv pentru cheltuitul banului public, și un cadru legal pentru a încorseta justiția, să-i restrângă libertatea, adică să aibă cât mai multe
GHITA BIN LADEN CIUMA ROSIE
08 Mai 2019

N-au putut pentru că suntem în UE și atunci și-au făcut, pe lângă cadrul legal permisiv pentru cheltuitul banului public, și un cadru legal pentru a încorseta justiția, să-i restrângă libertatea, adică să aibă cât mai multe restricții, încât să nu-și permită magistrații să fie și să se exprime independent. Dintre toate acele modificări legislative, care anume a afectat cel mai mult independența justiției? Augustin Lazăr: Cumulul de interdicții și restricții. A fost o expresie la un moment dat: „puneți degetul pe dispoziția normativă care afectează independența justiției“. Ajustările au fost făcute la maniera abilă, cu niște oameni de la grupul de reflecțiune, care s-au străduit pe cât posibil să nu facă lucruri... prea bătătoare la ochi. Asta au învățat după lecția Ordonanței 13. Să facă niște ajustări care să prindă justiția într-un corset strâns, prin efectul cumulativ al măsurilor. Au înăsprit condițiile răspunderii materiale pentru magistrați încât să-i treacă fiorii pe magistrați dacă semnează un rechizitoriu sau o hotărâre de condamnare, au stabilit noi condiții pentru Institutul Național al Magistraturii, pentru a produce o criză de magistrați în următorii câțiva ani - această hotărâre s-a amânat deocamdată. Au stabilit condiții de numire la vârful Ministerului Public prin care să fie totul sub controlul ministrului Justiției. Să nu mai poată mișca nimeni în front și de aici încolo discutăm despre orice.
GHITA BIN LADEN CIUMA ROSIE
08 Mai 2019

si in final surpriza-cine este de fapt GRUPUL DE REFLECTIE IMPOTRIVA UE si a JUSTITIEI????....pai Dragnea,Valcov si consigliere mafioti care vor sa jefuiasca miliarde de euro cu escrocheria numita "fondul suveran" plus resursele naturale terenuri paduri si in final TOT AURUL DIN ROMANIA
CUCUVIAUA PARADITA
08 Mai 2019

Sper sa o vedem cu bratarile la maini. Ca asa ii place!
Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray