2019-06-18 10:39

Iohannis, DECIZIE de ultimă oră. Ce se întâmplă cu Codurile Penale

 |  17:17
Iohannis, DECIZIE de ultimă oră. Ce se întâmplă cu Codurile Penale

Președintele Klaus Iohannis a atacat vineri la Curtea Constituțională controversatele modificări la Codul Penal și Codul de Procedură Penală și la Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, care au fost modificate pe repede înainte de comisia parlamentară condusă de Florin Iordache. Modificarea Codurilor penale a reintrat în procedura parlamentară după ce PSD a eșuat în demersul de adoptare prin ordonanță de urgență, acesta fiind unul dintre motivele schimbării din funcție a lui Tudorel Toader. Opoziția a acuzat că toate modificările au fost făcute pentru a-l scăpa pe Liviu Dragnea de închisoare, conform Hotnews.

Aceste legi i-au fost transmise președintelui pentru promulgare în 2 mai. Klaus Iohannis a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. Șeful statului argumentează că a fost din nou încălcată Constituția prin modificările aduse de către Parlament, precum și principiul bicameralismului. În sesizarea către CCR, șeful statului arată că Parlamentul și-a ignorat obligația constituțională de a pune în acord textele din Codul penal cu decizii anterioare ale Curții Constituționale și nu a realizat corelările necesare, adoptând reglementări ce contravin principiului legalității. Consultă aici sesizarea de neconstituționalitate asupra Codului penal și Legii 78 De asemenea, Klaus Iohannis a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. "Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost transmisă de către Parlament Președintelui României în vederea promulgării la data de 2.05.2019. Această lege a fost supusă controlului anterior de constituționalitate, prin Decizia nr. 633/2018 Curtea Constituțională constatând neconstituționalitatea unora dintre dispozițiile sale. Însă, în procedura reexaminării legii - deschisă potrivit art. 147 alin. (2) din Constituție - Parlamentul a adoptat legea criticată cu încălcarea art. 147 alin. (2) din Constituție. Astfel, cu ocazia punerii în acord a unora dintre dispozițiile legii, declarate neconstituționale, cu Decizia nr. 633/2018, Parlamentul, pe de o parte și-a ignorat obligația constituțională de a pune în acord textele din legea criticată cu decizii anterioare ale Curții Constituționale, aspect ce contravine dispozițiilor art. 147 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 147 alin. (1) și alin. (4) din Constituție, iar pe de altă parte, în procedura punerii de acord nu a realizat corelările necesare, adoptând reglementări ce contravin principiului legalității, fiind astfel încălcate prevederile art. 147 alin. (2) prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție. Totodată, în procedura de punere în acord a legii, legiuitorul a încălcat și principiul bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție, precum și depășirea limitelor fixate prin Decizia nr. 633/2018", potrivit sesizării. Șeful statului argumentează că Parlamentul a eliminat articole din Codul de procedură penală, însă fără a introduce normele la care făcuse referire CCR, în decizia de neconstituționalitate."În procedura reexaminării, însă, Parlamentul a eliminat în integralitate alin. (41) art. 40 din Codul de procedură penală, deși critica de neconstituționalitate viza, dimpotrivă, necesitatea unei norme prin care să se prevadă pe de o parte structura sau formațiunea de judecată din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție care va soluționa recursul împotriva hotărârilor prin care completurile de 5 judecători resping cererile de sesizare a Curții Constituționale, iar pe de altă parte competența de a soluționa recursul împotriva hotărârilor prin care Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție respinge cererile de sesizare a Curții/competența Înaltei Curți de Casație și Justiție de a judeca recursul împotriva hotărârilor prin care se resping cererile de sesizare a Curții”.Președintele consideră că Parlamentul avea deschisă calea reexaminării doar în ceea ce privește introducerea unor astfel de norme, care să acopere situațiile nereglementate și identificate ca fiind necesare de Curtea Constituțională și, în consecință nu putea elimina cu totul intervenția asupra acestui text. "Mai mult, completarea inițială adusă Codului de procedură penală prin art. I pct. 24 a fost realizată pentru punerea acestui act normativ în acord cu Decizia nr. 321/2017. Potrivit acestei decizii intervenția asupra prevederilor art. 40 Cod procedură penală era necesară pentru introducerea recursului împotriva respingerii cererii de sesizare a Curții Constituționale privind hotărârile pronunțate de ultima instanță în ierarhia instanțelor judecătorești în materie penală. Or, eliminarea dispozițiilor introduse prin art. I pct. 24 echivalează cu încălcarea obligației Parlamentului de a pune în acord acest text cu Decizia nr. 321/2017, iar punerea în acord a legislației penale cu deciziile instanței constituționale a reprezentat un aspect asumat public, atât pe plan intern, cât și european, și a constituit, așa cum am arătat anterior, una dintre rațiunile inițiativei legislative”. Iohannis mai spune că Parlamentul a eliminat complet și articolul 220 din Codul de procedură penală, contrar unei decizii anterioare a CCR, în care a constatat că soluția legislativă care permite luarea măsurii arestului la domiciliu, în condițiile în care anterior inculpatul a fost arestat (preventiv sau la domiciliu) în aceeași cauză, în lipsa unor temeiuri noi care fac necesară privarea sa de libertate. "În procedura reexaminării, însă, Parlamentul nu numai că nu a suplinit omisiunea legislativă, ci a eliminat în integralitate modificarea operată la art. 220 alin. (1) din Codul de procedură penală. Acest text fusese așadar, anterior declarat neconstituțional prin Decizia nr. 22/2017, prin care Curtea a reținut că „dispunerea unei noi măsuri preventive privative de libertate, după ce anterior față de persoana respectivă a mai fost dispusă o măsură preventivă privativă de libertate, nu se poate baza pe aceleași temeiuri care au fundamentat dispunerea primei măsuri preventive privative de libertate. În mod contrar, s-ar ajunge la situația în care temeiurile care stau la baza dispunerii unei măsuri preventive privative de libertate să nu fie suficiente pentru a motiva luarea acestei măsuri, ceea ce ar contraveni dispozițiilor art. 23 din Constituție și celor ale art. 5 din Convenție”. Totodată, șeful statului precizează că unele modificări au fost făcute de Legislativ deși nu au făcut obiectul controlului de constituționalitate. Este vorba despre un articol din Codul de procedură penală care în forma anterioară controlului de constituționalitate prevedea: "(3) Cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), g) și h) pot fi invocate ca motive de revizuire în favoarea persoanei condamnate, a celei față de care s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei. Cazul prevăzut la alin. (1) lit. f) poate fi invocat ca motiv de revizuire în favoarea persoanei condamnate ori a celei față de care s-a aplicat o măsură educativă, a celei față de care s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei".  

Consultă aici sesizarea de neconstituționalitate a Legii de modificare a Codului de procedură penală

Modificarea Codurilor penale a reintrat în procedura parlamentară după ce PSD a eșuat în demersul de adoptare prin ordonanță de urgență, acesta fiind unul dintre motivele schimbării din funcție a lui Tudorel Toader.   Comisia Iordache a adoptat în mare viteză raportul pe cele două proiecte de modificare a Codului Penal și a Codului de procedură penală. Teoretic, este vorba de modificari cerute de Curtea Constituţională. Opoziția acuză că toate modificările au fost făcute pentru a-l scăpa pe Liviu Dragnea de închisoare.   Printre modificările la Codul penal se numără abrogarea unuia dintre articolele de lege în baza cărora liderul PSD a fost condamnat în primă instanță, reducerea termenelor de prescripție și de denunț și abrogarea articolului privind neglijența în funcție.   Alte amendamente controversate, declarate însă constituționale, vizează interzicerea comunicărilor publice din dosare în timpul urmăririi penale şi a judecării, dar şi obligaţia ca reţinutului să i se dea, la cerere, întregul material probator. De asemenea, un denunţător poate beneficia de reducerea limitei de pedeapsă doar dacă face denunțul în cel mult un an de la data la care a aflat despre săvârşirea infracţiunii.   Prevederile controversate: Reducerea termenelor de prescripţie a pedepselor. Termenele de prescripţie a răspunderii penale vor fi: de 8 ani faţă de 10 ani în legea în vigoare, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; şi de 6 ani în loc de 8 ani când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani. Abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu. Introducerea unui termen de un an în care se poate face un denunţ. "Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia", se menţionează în proiect. Interzicerea, în cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei, a comunicărilor publice şi a declaraţiilor publice, precum şi furnizarea altor informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autorităţilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca şi cum acestea ar fi vinovate, decât în cazul în care există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte. Articolul 13/2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție se abrogă. Ce prevedea acest articol: În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.Condamnarea lui Liviu Dragnea, în primă instanță, în dosarul angajărilor fictive s-a făcut și în baza acestui articol. Abrogarea influențează și termenele de prescripție, care scad semnificativ.

Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2019-05-10



Parerea ta...

MAFIA PSD
10 Mai 2019

Codurile mafiei psd au ca scop salvarea haitei de HOTI din grupul infractional psd-alde-udmr-minoritati DE PUSCARIE dupa ce au devalizat Romania , au furat padurile , au vândut resursele subsolului si au jefuit tot ce le-a iesit in cale sub conducerea '' BORFAȘULUI NATIONAL'' draKnea HOTUL BANILOR DE HRANA A COPIILOR ORFANI DIN TELEMORMAN. ACEST IMPOSTOR TREBUI DUS LA TÂRGOVISTE IMPREUNA CU LICHELELE BOLȘEVICE DIN JURUL LUI. JOS CIUMA ROSIE !!!! SA MERGEM LA VOT IN 26 MAI SI LA REFERENDUM SA SCAPAM ROMANIA SI EUROPA DE HOTII MAFIEI psd-alde-udmr-minoritati.
Doresc sa comentez



PUBLICITATE


loading...


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray