2019-11-22 05:30

Cine a fost Sfânta Parascheva și de ce o sărbătorim pe 14 octombrie

 |  09:12
Cine a fost Sfânta Parascheva și de ce o sărbătorim pe 14 octombrie

Sfânta Cuvioasă Parascheva este sărbătorită pe 14 octombrie, însă în Iași sunt organizate evenimente de amploare între 11 și 15 octombrie.

Potrivit unui comunicat al Arhiepiscopiei Iaşilor, a devenit deja o tradiţie ca în zilele din preajma sărbătorii, să se bucure şi de prezenţa altor sfinte moaşte sau a unor relicve sfinte. Anul acesta pelerinii vor putea să-şi arate evlavia faţă de Dumnezeu cinstind atât sfintele moaşte adăpostite de Catedrala Mitropolitană din Iaşi, cât şi mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei - făcătorul de minuni, ce va fi adusă din insula Corfu (Grecia).

Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut în satul Epivat din Tracia răsăriteană, nu departe de Constantinopol, la începutul secolului al Xl-lea, din părinţi binecredincioşi şi de neam bun.

A primit o educaţie deosebită care a inclus şi o pregătire religioasă.

De foarte tânără a intrat într-o mănăstire închinată Maicii Domnului din Ieracleea Pontului. Petrecând cinci ani în acea mănăstire, după multă rugăciune a reuşit să plece la Ierusalim, căci dorea foarte mult să vadă Mormântul Domnului şi să calce pe urmele Mântuitorului Hristos.

De la Ierusalim a mers în Valea Iordanului, unde a rămas până la vârsta de 25 de ani într-o mică aşezare de călugăriţe pustnice.

Nevoinţele Sfintei Parascheva erau multe şi grele: "ca băutură întrebuinţa apa de izvor, şi de aceasta foarte puţină; trebuinţa aşternutului o împlinea cu o rogojină, iar îmbrăcămintea era o haină şi aceasta foarte zdrenţăroasă, cântarea pe buze neîncetată, lacrimile de-a pururea; peste toate acestea înflorea dragostea, iar vârful bunătăţilor, care este smerita cugetare, le cuprindea pe toate acestea" (vol. "Vieţile Sfinţilor").

Înainte de a trece la cele veşnice, a plecat de la mănăstirea de călugăriţe din pustiul Iordanului şi s-a reîntors în ţara sa, aici s-a nevoit doi ani în Biserica Sfinţilor Apostoli, până în clipa în care a plecat din această lume.

A fost înmormântată aproape de malul mării. Mai târziu, în urma unor minuni la mormântul ei, moaştele Cuvioasei Parascheva au fost aflate întregi în pământ şi s-au pus în biserica din satul Epivat, spre cinstire şi închinare. Aici au stat sfintele ei moaşte aproape 175 de ani.

În anul 1223, ţarul româno-bulgar Ioan Asan al II-lea (1218-1241) a strămutat moaştele Sfintei Parascheva la Tarnovo, capitala Bulgariei, fiind depuse în catedrala cu hramul "Adormirea Maicii Domnului".

Mai târziu, patriarhul Eftimie al Bulgariei a scris "Viaţa Cuvioasei Parascheva" şi a trecut-o în sinaxarul Bisericii cu zi de prăznuire la 14 octombrie. Din a doua jumătate a secolului XIV, cultul Sfintei Parascheva a trecut şi la nordul Dunării, în cele trei ţări române.

După mai multe peregrinări, ajungând pentru un timp şi în Ţara Românească, în 1521, sfintele moaşte au ajuns la Constantinopol, fiind răscumpărate de la turci de Patriarhia Ecumenică.

În anul 1641, când domnul Moldovei Vasile Lupu 1634-1653) a plătit toate datoriile Patriarhiei din Constantinopol, patriarhul Partenie I (1639-1644), împreună membrii Sinodului, a hotărât să-i ofere, drept recunoştinţă, moaştele Cuvioasei Parascheva.

Racla cu sfintele moaşte a fost transportată cu o corabie pe Marea Neagră, fiind însoţită de trei mitropoliţi greci (Ioanichie al Heracleei, Partenie al Adrianopolului şi Teofan al Paleopatrei). Ajungând la Galaţi, apoi la Iaşi, au fost întâmpinate de Vasile Lupu, de mitropolitul Varlaam şi de episcopii de Roman şi Huşi, de cler şi credincioşi.

Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva a fost aşezate în Biserica Mănăstirii Sfinţii Trei Ierarhi, ctitoria domnitorului, în 13 iunie 1641. Au rămas aici până în anul 1884, când au început lucrările de restaurare a lăcaşului, din acest motiv fiind mutate în paraclisul mănăstirii. În seara zilei de 26 decembrie 1888, după slujba Vecerniei, a izbucnit un incendiu care s-a extins la catafalcul pe care era aşezată racla, arzând mocnit toată noaptea. A doua zi s-a constatat că cinstitele moaşte au rămas neatinse, deşi totul era scrum în jur. Ridicate din mormanul de jar, moaştele Cuvioasei au fost adăpostite provizoriu în altarul paraclisului de la Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi şi strămutate în noua Catedrală mitropolitană, care a fost sfinţită la 23 aprilie 1887.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2019-10-14



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray