2019-11-22 10:32

Turul al doilea al bătăii de joc. Cozile umilinţei

 |  20:39
Turul al doilea al bătăii de joc. Cozile umilinţei

Diaspora românească s-a mobilizat exemplar în turul doi al prezidenţialelor, numărul voturilor din străinătate fiind estimat la ceva peste o jumătate de milion. Cu toate şicanele Guvernului, românii din Europa au luat cu asalt secţiile de votare dis-de-dimineaţă, care disciplinaţi şi pregătiţi cu periuţe de dinţi în Germania, care furioşi şi determinaţi în Franţa. Atitudinea „străinilor” a fost pe măsura golăniei administraţiei de la Bucureşti care, în ciuda declaraţiilor, a lăsat alte sute de mii de români „nevotaţi”. Trimis la Paris în misiune de alegeri de Ponta - fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe, fost candidat la Preşedinţie în turul întâi şi actualul ministru de Externe al României în turul doi - Theodor Meleşcanu a constatat cu nesimţirea unui abil politician că mesajul său a fost perceput corect de „parizieni” care au dat buluc la secţiile de votare încă înainte de deschiderea secţiilor.

Meleşcanu s-a declarat impresionat de numărul românilor care au strigat măscări ca „Vrem să votăm!”, atât în română cât şi în franceză, şi lozinci anti-Ponta exclusiv în graiul neaoş. El, personal, nu a votat la Paris, pentru a nu priva vreun concetăţean de dreptul său constituţional, aşa că s-a întors în timp util la Bucureşti, deîndată după încheierea misiunii de serviciu, pentru a prinde ultima urnă deschisă. Nu înainte de a-i sfătui, ca un ghid turistic avizat, pe românii înşiraţi pe kilometri de coadă să viziteze şi secţia de votare din Nancy-Lorena, un minunat oraş aflat la vreo 400 de kilometri depărtare de Paris, dar foarte aproape de Stuttgart, Germania. În paralel, purtătorul de cuvânt al PSD, Gabi Firea, posta filmuleţe fabricate cu secţii de votare pustii, în ciuda miilor de românii umiliţi din Franţa, Anglia, Spania, Italia sau Germania. La aceeaşi oră, la Roma urnele dădeau pe afară de buletine la propriu, motiv pentru care votul a fost întrerupt. Întrebat dacă are informaţii de la celelalte secţii de votare din Diaspora, de la Munchen, Londra sau din oraşe din Spania, Teodor Meleşcanu a precizat: "Nu am intrat încă în legătură cu dânşii, tocmai de aceea mă duc acasă, pentru a supraveghea în continuare procesul de votare”. „Avem satisfacţia că aici, la secţiile de votare, apelul nostru către cetăţenii care doresc să-şi exprime dreptul de vot pentru a veni cât mai de dimineaţă la secţiile de votare a fost, într-adevăr, urmat. La ora actuală avem deja un număr important de oameni care aşteaptă, iar procesul de votare merge foarte bine”, a declarat duminică la Paris, în numele PSD, Teodor Meleşcanu. În momentul declaraţiei 3.000 de românii înşiraţi la coadă scandau numai de bine. Întrebat dacă este surprins de numărul mare de oameni Meleşcanu a declarat: „Este un număr impresionant de mare. Sunt mai mulţi la ora actuală decât erau în turul I, în seara zilei când s-au petrecut problemele legate de imposibilitatea pentru unii de a-şi exercita dreptul de vot”, dar şi că „funcţionarea cu noile măsuri” la secţiile de la Paris este „ireproşabilă”.

Meleşcanu, ghid turistic

Cu toate acestea, Meleşcanu le-a recomandat românilor din Paris să se ducă şi în alte oraşe. „Aş vrea să recomand tuturor celor care, eventual, s-ar putea simţi descurajaţi de numărul mare de oameni care sunt la coadă, să încerce să voteze şi la alte secţii. Cea mai apropiată secţie este la Nancy, unde, la ora actuală, nu există nici un fel de coadă. Nancy este o opţiune mai ales că este un oraş superb, leagănul art nouveau care s-a creat în Franţa şi care este bine cunoscut şi în România”. Distanţa între Paris şi Nancy este de 385 de kilometri. Cei care ar fi  dorit să voteze acolo ar fi fost nevoiţi să facă un drum cu o durată de peste trei ore, cu maşina. Cu trenul, distanţa poate fi parcursă în aproximativ două ore şi ar costa, dus, la clasa a II-a, peste 60 de euro.

Periuţele „nemţilor” vs baricadele lui Meleşcanu

În Germania, în special la Munchen şi Stuttgart, românii s-au lovit de aceleaşi baricade meşterite de Meleşcanu. Disciplinaţi şi eficienţi, „nemţii” s-au sculat cu noaptea-n cap, înarmaţi cu periuţe de dinţi, pentru a fi siguri să apucă să ajungă la urne. Cu toate acestea, la ora închiderii ediţiei, mii dintre ei au rămas doar cu igiena orală ireproşabilă şi buzele umflate. Cu o zi înainte de alegeri, sâmbătă, acelaşi Meleşcanu îl asigurase pe parlamentarul federal Bernd Fabritius, preşedinte al Uniunii Saşilor Transilvăneni din Germania, că MAE „a luat toate măsurile care ţin de competenţele sale legale pentru asigurarea unor condiţii bune pentru exercitarea dreptului de vot în străinătate de către cetăţenii români la al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale”, iar Consulul General al României la Munchen, Anton Niculescu, a prezentat demersurile întreprinse de Consulat şi anume „suplimentarea numărului de ştampile şi cabine până la limita maximă, stabilirea unui flux unic cu intrare şi ieşire separate pentru secţia de votare, stabilirea unui parteneriat solid cu Poliţia bavareză pentru asigurarea normelor de securitate necesare, organizarea unei echipe de 30 de voluntari cu rol-cheie în comunicarea cu cetăţenii şi distribuirea declaraţiilor pe proprie răspundere”.

Birocraţie maximă la Munchen

Dar adevărul de pe teren a fost altul, aşa cum îl confirmă un „bavarez” de-al nostru. „Să vă spun cum se votează la München: după ce reușești să intri în consulat (durează minimim 7-8 ore), cele 10 persoane sunt duse într-o cameră unde doi indivizi stau la o masă și transcriu datele tale. Mai exact, unul verifică dacă datele din formular coincid cu cele din actul de identitate (lucru pe care oricum îl face o duduie înainte de a intra în camera respectivă). Apoi începe să dicteze datele tale celui de-al doilea individ, care le scrie pe un formular, caligrafic și foarte lent. După ce te-a trecut pe listă, primești actele și trebuie să aștepți în cameră până ce se întâmplă acest lucru pentru toate cele 10 persoane din grupul cu care ai intrat. Apoi, în mod organizat, toate persoanele merg și stau la alt rând, pentru a vota propriu-zis. Intră câte două persoane. Sunt şapte cabine de vot și votează doar doi oameni simultan! Dacă într-adevăr acesta este protocolul, ar fi putut pune mai mult de doi indivizi să verifice și să transcrie datele, ar fi putut să îi lase imediat la vot și ar fi putut să se folosească de cele şapte cabine de vot, nu doar de două. Bătaie maximă de joc!”, ne scria în exclusivitate un alegător din Munchen, pe la ora 17.30.

Cozi kilometrice la Londra

În Marea Britanie, ambasadorul României Ioan Jinga s-a aşezat la coadă pentru a vota alături de numeroşi români, care au venit la Institutul Cultural Român (ICR) Londra încă din toiul nopţii. Astfel, la ora locală 08.00, la coada la secţia de votare de la ICR se aflau peste 1.000 de oameni. Potrivit martorilor oculari, procesul de vot mergea, la ora respectivă, „relativ repede”, timpul de aşteptare fiind de aproximativ o oră. În câteva ore însă, coada de alegători de la ICR ajunsese să se întindă pe o distanţă considerabilă. „Cozile sunt kilometrice, la secţia de la Institutul Cultural Român coada se întinde în jurul clădirii, ajungând de unde începe”, relata, duminică, la ora 13.00, unul dintre românii din Londra. Cozi s-au format de la primele ore ale dimineţii şi la celelalte două secţii din capitala britanică, de la Ambasadă şi Consulat. La secţia de la Consulat coada se întindea, duminică la prânz, pe o distanţă de aproximativ doi kilometri, fiind peste 2.000 de persoane. Duminică după-amiază, la cele trei secţii de votare din Londra, peste 12.000 de români stăteau la coadă, în ploaie, pentru a vota. Totodată, la Birmingham, românii au stat la coadă şi câte patru ore pentru a-şi exercita dreptul de vot. În 2 noiembrie, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, mii de oameni nu au reuşit să voteze la secţiile din Marea Britanie şi au protestat ore în şir după închiderea urnelor. În Marea Britanie, unde, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe, trăiesc circa 144.000 de români, au fost înfiinţate 11 secţii de vot.

Vot „ca la Zoo”, la Torino

În Italia, la Torino, duminică la orele prânzului, peste 5.000 de români stăteau la coadă la Consulat pentru a vota. Unii dintre ei scandau mesaje antiguvernamentale, pentru că au fost nevoiţi să aştepte ore în şir pentru a-şi exercita dreptul la vot. „Coada este foarte mare, se întinde pe aproape un kilometru. 5.000 de oameni aşteaptă la codă să voteze. Forţele de ordine au sosit la Consulat pentru a asigura ordinea, în condiţiile în care oamenii sunt revoltaţi de faptul că la fiecare jumătate de oră se permite intrarea a 40-50 de persoane în curtea instituţiei şi apoi porţile se închid. Suntem ţinuţi ca la grădina zoologică, cu lanţurile puse la porţi”, declara un alegător. Secţia de votare de la Consulatul de la Torino a avut şapte ştampile, în condiţiile în care este singura din zonă. În oraş şi în împrejurimi trăiesc aproximativ 100.000 de români. La Roma, peste 1.600 de români au aşteptat şi câte şase ore pentru a vota. Unul dintre alegători, contactat de PUTEREA la ora 16.00 (n.n. – ora României) declara că urnele se umpluseră. „S-au format două cozi, la fiecare intrare a secţiei de votare, de 700-800 de oameni fiecare. La Ambasadă e şi mai rău”, declara unul dintre alegători. În Italia trăiesc cei mai mulţi români din Diaspora, respectiv aproximativ 993.000, potrivit datelor MAE.

Cu avionul la vot, în Norvegia

În Spania, românii au avut la dispoziţie 38 de secţii de votare în al doilea tur de scrutin. Chiar şi aşa, la secţii de votare din Valencia, Barcelona, Castellon sau Lerida s-au format cozi de sute de metri. Secţiile de votare din regiunea Madrid au fost cele mai aglomerate pentru că în zonă trăiesc peste 220.000 de români. Românii s-au mobilizat la vot şi în Norvegia. Un grup de zece români care lucrează în oraşul Stavanger au mers cu avionul, duminică, pentru a vota la Ambasada României de la Oslo, situată la o distanţă de peste 550 de kilometri, unde au stat la coadă două ore şi jumătate pentru a-şi exprima opţiunea electorală. „Am luat bilete dus-întors cu preţ redus, pentru grup, ne-a costat circa 200 de euro, am luat trenul de la aeroport până în centrul capitalei Norvegiei, dar a meritat tot efortul făcut, şi timpul petrecut pe drum, şi distanţa, şi costurile, pentru a putea vota la alegeri”, declara unul dintre aceştia.

BES: Am primit cereri pentru prelungirea votului. Textul legii e clar: nu se poate

Purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Străinătate (BES), Andra Monica Asănică, a declarat că au fost primite de la mai multe asociaţii cereri pentru prelungirea perioadei de votare, dar judecătoarea a explicat că nu se poate, întrucât legea este clară şi nu lasă loc de excepţii.

„Nu au fost sesizate nereguli în ceea ce priveşte procesul electoral. În schimb, mai mulţi cetăţeni şi-au exprimat nemulţumirea, prin email sau telefonic, pentru faptul că s-au format cozi şi le este teamă că nu vor vota toţi. Am mai primit sesizări şi de la asociaţii care au cerut prelungirea programului de votare”, a precizat locţiitorul preşedintelui BES, Andra Monica Asănică. Întrebată dacă se ia în considerare prelungirea programului de vot, purtătorul de cuvânt al BES a precizat că instituţia nu are atribuţii în acest sens, iar legea nu permite acest lucru. “Potrivit dispoziţiilor legale, procesul electoral se încheie la ora 21.00. BES nu are competenţe să prelungească programul de vot în condiţiile în care textul de lege e clar şi nu lasă loc de excepţii”, a explicat Andra Monica Asănică.

Vot şi veselie la Chişinău

La Chişinău moldovenii au votat în veselie, conform secretarului de stat în MAE Bogdan Aurescu, avocatul artizan al unirii României cu Insula Şerpilor. Numărul românilor de peste Prut s-a dublat peste noapte, conform ultimelor estimări.

“Atmosfera aici, la Chişinău, este calmă şi impregnată de un spirit de sărbătoare, specific evenimentelor importante, cu semnificaţie deosebită, oamenii sunt veseli, glumesc, atmosfera este destinsă. Unii ascultă muzică românească şi chiar dansează. Ne dorim ca această atmosferă să rămână până la final şi vom depune toate eforturile pentru a o menţine”, a arătat secretarul de stat, care a supervizat alegerile din Basarabia. Aurescu a raportat că “urmare a măsurilor dispuse de MAE” au fost procesaţi cel puţin de două ori mai mulţi alegători raportat la turul întâi”. În

Republica Moldova, românii au avut la dispoziţie 21 de secţii de votare, dintre care patru la Chişinău.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2014-11-16

GALERIE MEDIA





Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray