2019-12-12 12:56

CONFERINŢELE PUTEREA. Modernizarea sectorului de cărbune necesită investiţii de 2 miliarde de euro

 |  15:42
CONFERINŢELE PUTEREA. Modernizarea sectorului de cărbune necesită investiţii de 2 miliarde de euro

Marilena Dan

Departamentul pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei va derula o serie de investiţii pentru modernizarea sectorului de cărbune autohton, necesarul de finanţare în acest sens fiind de două miliarde de euro, a declarat ministrul de resort, Constantin Niţă, prezent la conferinţa “Cărbunele – trecut, prezent şi viitor în industria energetică”, organizată de cotidianul PUTEREA.

La rândul său, Maricel Popa, secretar de stat în ministerul Economiei, a declarat că 2014 ar putea fi “anul cărbunelui” în România, dacă previziunile meteo cu privire la instalarea secetei în lunile următoare se vor adeveri.

“Cu două miliarde de euro am putea să modernizăm tot ceea ce înseamnă centrale termice în România. La acestea se adaugă şi proiectul de un miliard de euro pentru un grup nou de 600 de MW la Rovinari, pentru care şi-au exprimat interesul investitorii chinezi”, a precizat ministrul delegat pentru energie, Constantin Niţă. Oficialul a adăugat că printre proiectele de modernizare avute în vedere se numără  termocentrala Mintia, precum şi cele patru mine viabile aparţinând Complexului Energetic Hunedoara , care nu au mai fost modernizare din 1982.

Potrivit ministrului, Departamentul pentru Energie şi-a propus reorganizarea sectorului producţiei de energie în mai multe companii care să producă electricitate dintr-un mix de resurse, nu doar din una singură, aşa cum se întâmplă în prezent. “Nu am renunţat şi n-o să renunţ niciodată la mixul energetic”, a spus ministrul. Acesta a adăugat că Departamentul pentru Energie va elabora în acest an strategia energetică a României pe termen mediu şi lung.

CE Oltenia, listat la bursă în octombrie

Pe de altă parte, Constantin Niţă a arătat că Departamentul pentru Energie este în grafic în ceea ce priveşte angajamentele luate în faţa Fondului Monetar Internaţional, iar în acest an vor fi listate la bursă (la Bucureşti şi la Londra) Hidroelectrica, Electrica şi Complexul Energetic Oltenia. “Suntem în grafic cu tot ceea ce ne-am angajat. În iunie vom lista Hidroelectrica şi Electrica, iar Complexul Energetic Oltenia va fi listat în octombrie. Cu siguranţă, cine va investi în aceste companii va avea profit”, a spus ministrul. În opinia sa, anul trecut a fost unul de succes pentru strategia de listări, după cele trei ieşiri la bursă ale Romgaz, Nuclearelectrica şi unui pachet suplimentar de acţiuni Transgaz. Întrebat dacă momentul listărilor este cel mai oportun, în condiţiile în care pieţele financiare externe nu şi-au revenit din criză, Niţă a răspuns: “Da, companiile româneşti trebuie să-şi deschidă capitalul şi pentru micii investitori, şi pentru marii investitori. În acest fel, companiile vor căpăta mai multă credibilitate şi pe piaţa internă, şi pe cea externă, şi se vor putea finanţa mai uşor şi mai avantajos, vor putea altfel pe piaţa europeană. Banii obţinuţi din listări vor fi utilizaţi pentru retehnologizări, nu se duc la bugetul de stat. Toţi banii rezultaţi din vânzările pe bursă rămân în companii”, a subliniat ministrul delegat pentru energie. “Avem datoria, ca români, ca aceste companii să devină cele mai importante din regiune”, a mai spus el.

Directorul general al Complexului Energetic Oltenia, Laurenţiu Ciurel, a precizat, la conferinţa organizată de PUTEREA, că a solicitat listarea companiei pe care o conduce în octombrie, pentru a nu fi cotată pe piaţa de capital în acelaşi timp cu Hidroelectrica şi Electrica. “Nu trebuie să ne canibalizăm cu listările, pentru că vorbim de bani de pe aceeaşi piaţă. Din acest motiv, noi ne vom lista în toamnă, mai târziu decât ceilalţi”, a precizat şeful CE Oltenia.

Termocentrala de 500 MW de la Rovinari, în linie dreaptă

Termocentrala pe cărbune de 500 MW ce va fi construită la Rovinari începe să prindă contur. Directorul general al Complexului Energetic Oltenia, Laurenţiu Ciurel, a declarat, la conferinţa organizată de PUTEREA, că studiul de fezabilitate ar putea fi gata până la sfârşitul acestui an, urmând ca apoi compania de proiect să se ocupe de obţinerea autorizaţiilor necesare. Dacă totul merge conform planului, construcţia termocentralei ar putea începe chiar spre finalul anului. Proiectul este cu atât mai important cu cât aceasta este singura centrală pe cărbune ce se construieşte în România în ultimii 30 de ani. Investiţia este estimată la circa un miliard de euro şi ar putea fi finalizată în anul 2018.

„Studiul de prefezabilitate a fost adus în ţară, la ISPE (Institutul de Studii şi Proiectări Energetice), unde va fi adaptat la legislaţia românească. Imediat ce acest lucru va fi făcut, se va trece la elaborarea studiului de fezabilitate care, potrivit estimărilor noastre, va fi gata în cea de-a doua parte a anului. Lucrările de construcţie ale Grupului Rovinari ar putea începe chiar în noiembrie-decembrie 2014, iar durata acestora este estimată la trei ani”, a declarat Laurenţiu Ciurel, CEO Complexul Energetic Oltenia.

Grupul realizează acest proiect în colaborare cu China Huadian Corporation, cu care Complexul Energetic Oltenia a încheiat un acord de intenţie de cooperare. Societatea românească vine cu aport în natură, conform facilităţilor puse la dispoziţie pe amplasamentul viitor, iar participarea investitorului străin va fi exclusiv bănească, anunţă autorităţile.

Investiţia de la Rovinari va contribui în mod direct la crearea, într-una dintre cele mai defavorizate zone ale ţării, a peste 500 de noi locuri de muncă, la care se adaugă un număr mare de locuri de muncă rezultate din dezvoltarea activităţilor economice indirecte, conexe şi din industria pe orizontală.

China Huadian Engineering Co. este una din primele cinci companii de stat din China din domeniul energetic, atât pe componenta de producţie, cât şi pe cea de construcţie. Până în prezent, a realizat 212 centrale electrice în China, Indonezia, Malaezia, Cambodgia, având lucrări în desfăşurare şi în Turcia.

CE Oltenia vrea să cumpere hidrocentrale

Directorul general al CE Oltenia a precizat, totodată, că societatea pe care o conduce vrea să-şi formeze un mix de resurse pentru producţia de energie şi urmăreşte ca, pe viitor, să achiziţioneze hidrocentrale.

„Intenţia noastră este să facem lobby, astfel încât să putem prelua, prin achiziţii, capacităţi hidro, prin care să ne realizăm vârfurile de sarcină. Intenţia noastră asta este: să avem un mix de energie”, a afirmat Laurenţiu Ciurel.

Hidrocentralele pot fi pornite şi oprite foarte uşor, spre deosebire de termocentralele pe cărbune, astfel că centralele pe apă pot realiza foarte bine echilibrarea producţiei de energie a unei companii. 

Sectorul producţiei de energie de stat este împărţit în prezent în mari producători care folosesc apa - Hidroelectrica, sursele nucleare - Nuclearelectrica, cărbunele - Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara, centrale pe gaze - Electrocentrale Bucureşti.

În plus, conducerea producătorului de energie Complexul Energetic Oltenia cere noi reguli pentru siguranţa sistemului energetic naţional şi echilibrarea lui, susţinând că în luna decembrie ţara noastră a fost la un pas de black-out.

„În decembrie, au dispărut brusc din sistem vreo 2.000 MW pentru că nu a bătut vântul şi a fost oprită şi centrala nucleară de la Cernavodă. Atunci, într-un timp foarte scurt, au trebuit pornite toate centralele termo, dar am fost la un pas de black-out pentru că nu sunt suficiente centrale de rezervă, în urma apariţiei în sistem a peste 2.000 MW eolieni cu producţie imprevizibilă. Este clar că trebuie regândită strategia şi regulile de asigurare a siguranţei sistemului. De exemplu, producătorii de energie verde să fie obligaţi să investească în centrale de rezervă”, a afirmat directorul general al societăţii.

Complexul Energetic Oltenia, care are grupuri energetice mari, este folosit azi la echilibrarea producţiei volatile a energiei regenerabile. Potrivit conducerii complexului, funcţionarea „după cum bate vântul” pune în pericol agregatele şi generează costuri suplimentare de mentenanţă şi producţie a energiei pe cărbune.

Mariana Câmpeanu: 40.000 de mineri au plecat de la CNH din 1990

Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat, joi, la conferinţa „Cărbunele - Trecut, Prezent şi Viitor în Industria Energetică”, organizată de cotidianul PUTEREA, că peste 40.000 de salariaţi ai Companiei Naţionale a Huilei (CNH) au părăsit compania în perioada 1990-2013, numărul acestora reducându-se de la 54.000 la sub 6.000 în prezent. Ministrul a vorbit totodată şi de problemele actuale din sector. „Imediat ce va fi adoptată noua lege a minelor, aflată în curs de elaborare, există posibilitatea redeschiderii unor mine a căror activitate a fost sistată după 1990. Trebuie să fim conştienţi că redeschiderea minelor fără o retehnologizare şi fără a se asigura condiţiile de securitate a muncii nu este posibilă”, a spus ministrul, care a amintit, totodată, de marile dezechilibre create la nivelul bugetului de pensii şi bugetului de asigurări sociale din cauza disponibilizării şi trecerii în pensie a zeci de mii de mineri din Valea Jiului, după ’90.

„Avem mari probleme cu securitatea muncii în mine. O redeschidere de mină impune riscuri mai mari”, a avertizat Mariana Câmpeanu.

De altfel, datele statistice de după 1990 arată că un accident din trei se înregistrează numai în industria extractivă şi circa 60% din totalul accidentelor din această industrie au loc în Valea Jiului. Compania Naţională a Huilei a funcţionat până în decembrie 2012, având în subordine minele de cărbune din Valea Jiului. În perspectiva formării Complexului Energetic Hunedoara, exploatările de huilă au fost împărţite în mine viabile şi neviabile. Minele rentabile – Lupeni, Lonea, Livezeni şi Vulcan – au fost incluse, ulterior, în Societatea Naţională a Huilei, care a fost absorbită, pe parcursul anului 2013, de Complexul Energetic Hunedoara.

Celelalte mine, apreciate ca neviabile – Uricani, Paroşeni şi Petrila –, fac parte din Societatea Naţională Închideri Mine Valea Jiului şi vor fi închise operaţional până în anul 2018.

Numărul angajaţilor existenţi în sectorul minier înainte de 1989 era mult mai mare decât arată cifrele din prezent. Astfel, numărul persoanelor care lucrau direct în industria mineritului înainte de 1989 era de 350.000. Alte 700.000 de persoane depindeau indirect de această activitate. După anul 1998, numărul minerilor s-a diminuat considerabil, ajungând la aproximativ 70.000 de persoane în 2003, din cauza închiderii minelor considerate neviabile. În ultimul deceniu, în companiile miniere deţinute de stat au mai rămas doar circa 20.000 de persoane, majoritatea fiind angajaţi în sectorul de cărbuni.

Altfel spus, odată cu scăderea cererii de cărbune a scăzut şi numărul de salariaţi pe ramură, astfel că în anul 1997 erau 129.500 de salariaţi, iar în anul 2010 era de 21.724 de salariaţi.

În România există, la ora actuală, 14 regiuni miniere, unde un număr de 155 de localităţi depindeau, la data încetării activităţii miniere, în proporţie mai mare de 50% de veniturile asigurate din activitatea minieră derulată pe aria geografică a acestora.

Specialiştii din domeniu spun că numărul minelor care prezintă interes pentru investitori ar fi de aproape 30. Un beneficiu direct al redeschiderii minelor ar fi crearea de locuri de muncă. Într-o mină ar putea lucra între 500 şi 1.500 de oameni.

De asemenea, în perioada 1990-2006, statul a cheltuit pentru susţinerea sectorului minier (cărbune, minereu şi nemetalifere) circa 6,3 miliarde dolari, pe subvenţii pe produs, subvenţii pentru protecţia socială şi investiţii. Între 2007-2009, ajutorul de stat acordat doar pentru industria carboniferă (subvenţii pe produs şi subvenţii pentru protecţia socială) pentru huilă a fost de un miliard de lei şi alocaţii de capital pentru lignit de 119,3 milioane lei.

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a afirmat: „Cărbunele va rămâne o sursă importantă. România, în 20-30 de ani, nu se va putea dispersa de această resursă energetică”.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2014-02-12

GALERIE MEDIA



In legatura cu acest articol...

CONFERINŢELE PUTEREA. Constantin Niţă: Sectorul cărbunelui în România are nevoie de investiţii de două miliarde de euro pentru modernizări

CONFERINŢELE PUTEREA. Cărbunele, resursa viitorului. Dezbatere la nivel înalt pe tema relansării industriei miniere




Parerea ta...

CRISTIAN
16 Ian 2014

sa inteleg ca incalzirea globala a fost o cacealma pentru fraieri ?!!!!!!
Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray