2020-01-23 23:20

Alegerile cele mai controversate din istoria SUA

 |  21:01
Alegerile cele mai controversate din istoria SUA

Mircea Bujoreanu

Rareori s-a văzut mai multă furie în timpul unei campanii electorale. Rareori s-au văzut mai multe acuzaţii reciproce şi mai multe atacuri în presă. Rareori suporterii celor doi candidaţi s-au detestat reciproc mai mult decât acum şi rareori o naţiune a fost mai dezbinată pe considerente politice. Indiferent de rezultatul acestor alegeri, falia care de zece ani încoace desparte cele două jumătăţi ale Americii va continua să se adâncească, iar potenţialul seismic al acesteia îl poate depăşi, în cele din urmă, pe cel al Faliei San Andreas din California.

Învingătorul va fi... la puncte!

În ciuda stilului său nu tocmai elegant, în ultimele zile candidatul republican a crescut în sondaje, apropiindu-se primejdios de mult de Hillary Clinton. Conform unui sondaj publicat în cursul zilei de luni de cotidianul The Los Angeles Times, Donald Trump s-ar bucura de susţinerea de susţinerea a 48,2% dintre alegătorii americani, în timp ce Hillary Clinton ar câştiga doar 43,6% din voturi. Sondajul a fost realizat cu ajutorul unui lot de 2872 de respondenţi. Dintr-un alt sondaj, realizat de IBD/TIPP pe un eşantion de 1026 de respobndenţi, rezultă că pentru Donald Trump ar vota numai 43% dintre americani, pentru Hillary Clinton, 41%, pentru candidatul libertarian Gary Johnson, 6%, iar pentru candidata ecologistă Jill Stein, numai 2%. La acest ultim sondaj, diferenţa dintre cei doi candidaţi principali este mai mică decât marja de eroare, care este de 3% – ca, de altfel, şi la multe alte sondaje, conform cărora Hillary Clinton va câştiga alegerile. De obicei, pentru candidaţii Partidului Democrat (în acest caz, Hillary Rodham Clinton) votează tinerii cu vederi de stânga, lumea artistico-muzicală, minorităţile sexuale, cele religioase şi cele rasiale, în timp ce Donald Trump se bucură de sprijinul celor mai vârstnici, al celor cu vederi conservatoare (nu întotdeauna de vârsta a treia), al creştinilor practicanţi, suproterilor celui de-al doilea amendament al Constituţiei SUA (cel referitor la dreptul oricărui american de a purta armă) şi la aşa-numiţii „oameni cu gulere albastre” – adică acea parte  a „clasei muncitoare” care nu s-a putut adapta epocii dezindustrializării Americii, începută sub mandatul lui Bill Clinton.

Trebuie, de asemenea, specificat faptul că în SUA alegerile se desfăşoară după o altă procedură decât la noi. Fiecare dintre cele 50 de state americane are un anumit număr de electori, adică de puncte. Dacă un candidat se clasează pe primul loc într-un stat, fie și numai la câteva voturi distanță, acel candidat primește toate punctele statului respectiv. Nu contează câte voturi a primit respectivul candidat la nivel federal. De exemplu, în anul 2000, candidatul democrat Al Gore (fostul vicepreşedinte al lui Bill Clinton) a primit mai multe voturi în toată SUA decât G.W. Bush, dar a pierdut la puncte, pentru că mai multe state au votat „roşu” (cu republicanii) decât albastru (cu democraţii). Ca urmare, Gore n-a mai ajuns cel de-al 43-la președinte al SUA, ci Bush Junior, supranumit, din acest motiv, Bush 43 (spre deosebire de tatăl său, care este numit şi acum Bush 41). Din acest motiv, în SUA, contează mai puţin sondajele realizate la nivel federal (naționale) ci sondajele realizate statele-cheie, zone pe care nu le controlează în profunzime nici democrații, nici republicanii, şi în care balanţa simpatiilor politice este extrem de instabilă.

Julian Assange acuză

Antipatia fondatorului WikiLeaks pentru Hillary Rodham Clinton este prea bine cunoscută – şi nu de azi, de ieri. Australianul Assange, până nu demult idolul stângii – în „vremurile sale de glorie”, avea o adevărată „curte” formată din ecologişti şi tot soiul de activişti care organizau mişcări de tip Occupy Wall Street – este astăzi acuzat de foştii săi suporteri că „s-a aliat cu dreapta”. Care, în acest caz, este întruchipată de  Donald Trump.

Doar că Julian Assange a declarat, în repetate rânduri, că nu Trump, ci fosta Primă Doamnă este „răul cel mai mare”, pentru America şi pentru întreaga lume. El şi-a exprimat totodată şi convingerea că Hillary Clinton este cea care va câştiga alegerile, deoarece, aşa cum declara la sfârşitul săptămânii trecute, „Trump nu va fi lăsat să câştige”. De ce? Pentru că „nu are nici măcar un singur establishment de partea sa, poate cu excepţia Evanghelicilor, dacă aceştia pot fi numiţi un establishment. Băncile, agenţiile de informaţii, marii producători de armament, banii străini şi alţii asemenea – toţi sunt uniţi în spatele lui Hillary Clinton. La fel şi mass-media. Patronii de presă şi ziariştii înşiși”, a declarat la sfârşitul săptămânii trecute Julian Assange, într-un interviu acordat unui compatriot: jurnalistul australian John Pilger. Cu prilejul aceluiaşi interviu, difuzat de  postul de televiziune RT (apropiat Kremlinului), Assange a revenit cu acuzaţia că „Hillary Clinton a primit donaţii de la aceiaşi oameni care au finanţat Statul Islamic” – adică guvernele Arabiei Saudite şi al Qatarului. De asemenea, el a mai acuzat-o pe fosta Primă Doamnă că, în perioada în care era Secretar de Stat, Arabia Saudită a beneficiat de livrări de armament american în valoare de 80 de miliarde de dolari. Şi, pentru că interviul a fost difuzat de un post de televiziune apropiat Kremlinului, Assange a ţinut să precizeze că niciunul dintre e-mailurile compromiţătoare pentru Hillary Clinton publicate de WikiLeaks nu provin de la hackerii ruşi şi cu atât mai puţin de la vreo sursă care să aibă legătură cu Rusia şi Vladimir Putin.

Musulmanii şi alegerile

Acuzaţiile de asociere cu finanţatori ai terorismului islamic nu sunt singura problemă de imagine de acest gen a fostei doamne Secretar de Stat. Nu cu mult timp în urmă, unul dintre liderii cei mai importanţi ai Statului Islamic, Amadh Abu Makmud al-Alwani, i-a îndemnat pe musulmanii din Statele Unite, s-o voteze pe Hillary Clinton. Într-o înregistrare video difuzată pe You Tube (şi înlăturată de administratorii platformei la câteva ore după ce a fost postată) al-Alwani lansa ameninţări împotriva tuturor celor care îl vor vota pe „Trump cel cu faţă de câine”, numindu-i nu doar „necredincioşi” ci şi zoofili - mai exact, amatori de sex cu caprele. Asta pentru că, deşi Hillary Clinton „e un diavol cu două feţe”, ajungerea lui Trump la Casa Albă ar fi o catastrofă totală, întrucât acesta „se va alia cu Rusia lui Putin, cu Siria şi cu Iranul shiit împotriva noastră”.

De partea sa, Hillary Clinton încearcă să obţină voturile musulmanilor americani care se tem că vor fi expulzaţi în cazul în care Donald Trump (care i-a etichetat ca fiind „un pericol pentru America) va deveni cel de-al 45-lea preşedinte al SUA. Spre deosebire de islamofobul Trump, Hillary Clinton a  declarat în repetate rânduri că vrea ca musulmanii să simtă că sunt o „parte a naţiunii americane”. „Avem musulmani în America încă de pe timpul lui George Washington”, a declarat fosta Primă Doamnă cu prilejul unui miting electoral. „Am avut mulţi musulmani de succes printre noi. Am pierdut recent pe unul foarte cunoscut dintre ei, în persoana lui Muhammad Ali” (numele pe care şi l-a luat boxerul Cassius Clay după ce s-a convertit la islam, n.r.), a mai adăugat fosta Primă Doamnă. Într-adevăr, conform estimărilor Pew Research Center, în momentul de  faţă există 2,75 de milioane de musulmani în SUA, iar numărul lor e în continuă creştere, datorită natalităţii mai ridicate. Iar primii musulmani au ajuns în America, într-adevăr, pe vremea lui George Washington sau chiar mai înainte – erau sclavi negri din Africa, proveniţi din zone în care islamul era religia majorităţii populaţiei.

La rândul lui, Trump – care în luna decembrie a anului trecut a propus ca, pe viitor, musulmanilor să li se interzică să intre şi să se stabilească în SUA – s-a folosit în campania sa electorală de incidente provocate de musulmani, cum ar fi cazul unui cuplu musulman din San Bernardino, California, care au ucis 14 oameni şi au rănit grav alţi 20. Cei doi s-au declarat partizani ai Statului Islamic.

Ca şi cum ar vrea să-i dea apă la moară lui Trump, liderii ISIS (care pe „ultima sută de metri” şi-au schimbat punctul de vedere, cerându-le musulmanilor cu cetăţenie americană să nu se ducă să voteze) le-au cerut suporterilor săi americani să organizeze atacuri teroriste în timpul alegerilor, ameninţându-i pe americani că îi vor zdrobi, „cu tot cu secţiile voastre de votare”.

Risc de electo-atentate

Oficiali ai FBI şi ai Departamentului de Securitate Internă au declarat recent în presa  de limbă engleză de pe ambele maluri ale Atlanticului că se tem că ISIS şi Al Qaeda vor organiza atentate „în statele Texas, New York şi Virginia, dar nu se ştie cu precizie unde anume”.

La realizarea acestui articol au fost folosite informaţii publicate de Reuters, The Daily Mail, The Polizette, Infowars, Express.co.uk, Mirror.co.uk, World News Daily Report, ABC News, Investors Business Daily şi Fox News.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2016-11-07



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray