2019-06-26 05:06

Luptă strânsă pentru scaunul lui Juncker. Cine i-ar putea lua locul

 |  09:59
Luptă strânsă pentru scaunul lui Juncker. Cine i-ar putea lua locul

Liderii europeni, mai ales tandemul Macron-Merkel, şi-au afişat disensiunile pe tema succesiunii lui Jean-Claude Juncker la preşedinţia Comisiei Europene (CE), ceea ce prevesteşte negocieri laborioase cu privire la desemnarea noilor şefi ai Uniunii Europene (UE), relatează AFP.

O dificultate suplimentară este faptul că şefii de stat şi de guverne este necesar să ajungă, de asemenea, la un compromis asupra acestui post-cheie cu noul Parlament European (PE), rezultat în urma alegerilor de duminică şi care intenţionează să impună ca preşedinte al CE un candidat desemnat de partide înainte de scrutin.

”Nimeni nu este interesat de un conflict interinstituţional”, a avertizat preşedintele Consiliului European Donald Tusk, la finalul unui summit extraordinar, marţi seara, la Bruxelles, convocat pentru a trage învăţămintele alegerilor.

Cu toate acestea, lupta pare deschisă.

Primul conflict vizează preşedinţia Comisiei Europene.

Cel care va fi desemnat este necesar să obţină atât susţinerea Celor 28, cât şi majoritatea absolută în PE, adică 376 de voturi.

Tratatele europene prevăd ca şefii de stat şi de guverne să propună un candidat, asupra căruia să se pronunţe Parlamentul, iar în acest sens ei este necesar să ”ţină cont” de rezultatul alegerilor.

”Noi îl susţinem pe candidatul nostru Manfred Weber, alţii îl susţin pe-al lor, asta e clar”, a rezumat cancelarul german Angela Merkel.

Capul de listă al Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta) - prima forţă politică în PE şi familia politică a lui Merkel, Tusk sau Juncker -, bavarezul Manfred Weber revendică postul.

”NICIO AUTOMATICITATE”

Însă preşedintele francez Emmanuel Macron, a cărui listă ”Renaissance” se alătură liberalilor (centru) în hemiciclu, a respins orice ”automaticitate” a candidaturii capilor de listă sau ”Spitzenkandidaten”, potrivit jargonului de la Bruxelles, un mesaj preluat de Tusk. 

Macron consideră că Franţa, ”eliberată din închisoarea Spitzenkandidat-ului” va avea rolul de a ”construi o adunare dinamică, credibilă şi care corespunde proiectului”.

În afară de Weber, pretendenţii celorlalte două grupuri sunt social-democratul olandez Frans Timmermans şi liberala daneză Margrethe Vestager.

Preşedintele francez contează pe susţinerea a opt şefi de stat şi de guverne din familia liberală şi caută susţinerea a cinci lideri socialişti.

Însă aceştia din urmă şi-au apărat familiile lor politice.

O sursă guvernamentală spaniolă, care a susţinut candidatura lui Timmermans în faţa presei, a dat asigurări că ”inclusiv Macron se arată deschis posibilităţii ca Timmermans să devină preşedinte”.

Cina a fost scurtă, cuvântul de ordine fiind să nu se discute despre nume, însă niciun colaborator nu a fost autorizat în sala de reuniune, iar liderii au fost nevoiţi să-şi închidă telefoanele, potrivit unor surse concordante.

În afară de faptul că este cenecsar ca cei 28 să ajungă la un compromis între ei, PE - consolidat de o puternică participare în alegeri - intenţionează să impună principiul ”Spitzenkandidat”-ului, ca în 2014 - o probă de forţă suplimentară.

Susţinut printr-o declaraţie comună a preşedinţilor grupurilor politice, preşedintele hemiciclului, italianul Antonio Tajani a venit să clarifice lucrurile în faţa Celor 28, invitat la începutul cinei.

”Vrem mai multă democraţie în UE. Noi aducem răspunsul”, a subliniat Tajani într-o conferinţă de presă.

ŞASE NEGOCIATORI

Această linie, susţinută de către familiile PPE, socialişti şi Verzi, nu a fost adoptată însă  de grupul liberal, din care fac parte eurodeputaţi de pe lista ”Renaissance” a lui Emmanuel Macron.

Un acord între cele două instanţe este necesar să fie găsit înaintea summitului de la 20-21 iunie, în care va fi dezvpluit numele candidatului.

El va face parte dintr-un ”pachet” abil echilibrat de repartizarea marilor responsabilităţi europene potrivit unor criterii geografice, demografice, de sensibilitate politică şi paritate femei-bărbaţi.

În afară de preşedintele CE, este necesar ca până la sfârşitul anului să se desemneze persoane în posturile de preşedinte al Consiliului European, şef al diplomaţiei şi preşedinte al Băncii Central Europene (BCE).

Parlamentul urmează, de asemenea, să-şi aleagă un nou preşedinte laînceputul lui iulie.

Cazul preşedintelui BCE este un pic special, a precizat Donald Tusk, întrucât instituţia este necesar să fie independentă politic. El şi-a mărturisit ”ambiţia personală” ca două femei să fie numite în aceste posturi.

”Va fi foarte dificil cu Parlamentul”, a declarat pentru AFP un oficial european de rang înalt.

În privinţa liderilor europeni, o echipă de şase negociatori - doi de fiecare familie politică - a fost numită pentru a facilita negocierile.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2019-05-29



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


loading...


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray