2019-11-22 23:08

NATO se întoarce în Europa de Est: Reuniune istorică a Alianţei Nord-Atlantice

 |  19:17
NATO se întoarce în Europa de Est: Reuniune istorică a Alianţei Nord-Atlantice

Puterea militară a Occidentului se reuneşte în Marea Britanie pentru a găsi răspunsuri la problemele cu care se confruntă. Agresiunea rusă asupra Kievului, aderarea Ucrainei la NATO şi politica expansionistă a Rusiei sunt aşteptate să fie principalele teme discutate de reprezentanţii statelor NATO.

Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, a făcut o escală în Estonia, înainte de reuniunea NATO din Marea Britanie. Prima vizită a liderului american într-o ţară baltică a avut loc în contextul ameninţării ruseşti la adresa flancului estic al NATO. Obama a reafirmat la Talin, capitala ţării, promisiunea Statelor Unite de a-şi apăra aliaţii est-europeni în faţa oricărei agresiuni militare. „Estonia nu va fi niciodată singură. Am venit aici pentru a exprima angajamentul nostru faţă de Estonia, un angajament de neclintit”, a spus preşedintele SUA. Potrivit Agerpres, Barack Obama a amintit totodată că armata americană şi-a intensificat acţiunile militare în zona statelor baltice şi a trecut la rotaţia personalului militar şi a forţelor aeriene dislocate în Europa de Est. La închiderea ediţiei, preşedintele american urmă să aibă întrevederi cu şefii statelor din regiune: Toomas Hendrik Ilves (Estonia), Dalia Grybauskaitė (Lituania) şi Andris Berzins (Letonia).

Consultarea aliaţilor

NATO se reuneşte în zilele de 4-5 septembrie la New Port, în Ţara Galilor (Marea Britanie). Summit-ul, organizat într-un complex hotelier din apropiere de Cardiff, beneficiază de participarea a 28 de şefi de stat şi de guvern din NATO, dar şi de prezenţa unor reprezentanţi din 33 de ţări partenere NATO. Principala temă a întâlnirilor este retragerea trupelor internaţionale din Afganistan, prevăzută pentru 2015, dar se aşteaptă ca dezbaterile să fie dominate de anexarea regiunii Crimeea şi invazia rusă din estul Ucrainei.

Summitul va fi ultima reuniune NATO la care Anders Fogh Rasmussen participă în calitate de secretar general. Mandatul său de cinci ani se va termina pe 1 octombrie, danezul urmând a fi înlocuit de Jens Stoltenberg, fost premier al Norvegiei. Rasmussen a dezvăluit recent că politicienii ucraineni sunt încrezători că Parlamentul ucrainean va permite aderarea Ucrainei la NATO. Totuşi, fostul premier danez a avertizat că este imposibil de estimat cât va dura procesul de aderare.

Potrivit cotidianului suedez „Svenska Dagbladets”, statutul de „partener nr. 1” al alianţei va fi primit de Suedia, Finlanda, Australia, Georgia şi Finlanda, dar nu şi de Ucraina. O sursă de informaţie din cadrul NATO a explicat jurnaliştilor suedezi că hotărârea „deschide ușa pentru o cooperare mai vastă cu aceste țări în domenii precum cercetarea (militară - n.r.), participarea la planificarea de manevre și exerciții ale forțelor de reacție rapidă”.

Pacea se amână

Preşedinţia ucraineană a anunţat miercuri că şefii de stat ai Ucrainei şi Rusiei au căzut de acord asupra „unui regim de încetare a focului” şi a „măsurilor care pot contribui la instaurarea păcii” în regiunile rusofone ale ţării. Anterior, oficialii ucraineni precizaseră că Petro Poroşenko şi Vladimir Putin au ajuns la un acord de pace, dar informaţia a fost repede negată de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Rusia nu poate să negocieze în privința încetării focului, întrucât ea nu este parte a conflictului”, a explicat reprezentantul lui Putin. Peskov a subliniat însă că „punctele de vedere ale celor doi președinți privind mijloacele de ieșire din această gravă criză corespund în mare parte”.

Noi propuneri ruseşti

Vladimir Putin a propus un plan în şapte puncte pentru semnarea unui acord de pace între Guvernul ucrainean şi separatiştii proruşi. „În primul rând, grupurile armate ale milițiilor trebuie să oprească ofensiva pe fronturile de la Donețk și Lugansk. În al doilea rând, forțele ucrainene trebuie retrase astfel încât ele să rămână departe de orașe, la o distanță care să nu permită tirurile de artilerie”, a spus liderul rus. Putin a mai propus instituirea unei monitorizări internaţionale privind respectarea armistiţiului, încetarea folosirii avioanelor militare împotriva civililor, schimb de prizonieri, coridor umanitar pentru refugiaţi şi refacerea infrastructurii.

Rusia, inamicul Ucrainei

Guvernul proeuropean de la Kiev a aprobat un proiect de lege care permite Ucrainei să renunţe la statutul de ţară nealiniată şi să iniţieze procesul de aderare la structurile militare euro-atlantice. „Obiectivul nostru este obținerea unui statut special pentru Ucraina. NATO trebuie să ofere Ucrainei un statut special de partener nr. 1”, a declarat premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk. Proiectul de lege va fi propus Radei Supreme spre aprobare. În acelaşi timp, Executivul de la Kiev şi-a anunţat intenţia de a regândi strategia de apărare a ţării şi de a construi un zid la graniţa sa de est, informează Mediafax. „Noua strategie de apărare ar trebui să desemneze Rusia drept un stat agresor şi, de asemenea, principala şi singura ţară care ameninţă securitatea naţională şi integritatea teritorială a Ucrainei”, a mai spus Arseni Iaţeniuk. 


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2014-09-03



Parerea ta...

Doresc sa comentez



MAI VECHI...

NATO, revenirea la origini Conflictele militare care au apărut în ultima vreme precum ciupercile după ploaie par să fi luat NATO prin surprindere, reacţiile organizaţiei fiind de multe ori întârziate şi trădând o oarecare indecizie. Siria, Irak, Ucraina, şicanele dintre China şi vecinii săi din Asia sunt tot atâtea teste pentru cea mai puternică organizaţie a lumii. Iar toţi cei interesaţi privesc, analizează orice ezitare şi trag concluziile care se impun
25 Aug 2014 |

PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray