2019-12-16 03:56

Prioritățile de politică externă ale următoarei guvernări

 |  21:01
Prioritățile de politică externă ale următoarei guvernări

Dacă este să ne orientăm după modul în care politica externă a României a fost purtată în ultimii ani, atunci nu avem la ce schimbări majore să ne așteptam. Cel mai probabil, indiferent cine va fi premier, o serie de obiective de politică externă vor fi puse în aplicare oricum.

Dintre toate obiectivele incluse în Strategia de Securitate Națională a României din 2015, patru pot fi considerate cu adevărat esențiale:

1. Susținerea parcursului european al Republicii Moldova

Republica Moldova este o componentă esențială în asigurarea securității flancului nord-estic al României. Din acest motiv, Moldova s-a și bucurat de susținerea României în parcursul său european, în limitele posibilităților. Ce ar putea periclita cooperarea dintre cele două state nu este rezultatul alegerilor din România, ci cel al alegerilor prezidențiale recent-încheiate din Rep. Moldova. Igor Dodon, noul Președinte moldovean, este un susținător pronunțat al cooperării cu Federația Rusă. Și chiar dacă la nivel declarativ el nu a exclus cooperarea cu Uniunea Europeană, în realitate nu poate exista o cooperare simultană și cu Federația Rusă, și cu Uniunea Europeană. Acest lucru nu este permis chiar de către Federația Rusă care, anterior crizei din Ucraina, a pus Ucraina în fața aceleiași alegeri. Așadar, diplomația românească se va confrunta cu o adevărată provocare din partea Chișinăului și a Moscovei.

2. Intensificarea cooperării regionale, inclusiv în domeniul apărării

Acest lucru a devenit o necesitate de câțiva ani, mai ales după ce au devenit evidente limitele până la care statele din Vestul Europei sunt dispuse să meargă atunci când tratează cu Federația Rusă. Datorită legăturilor economice strânse pe care o parte a statelor vest-europene le aveau - și încă le au - cu Federația Rusă, a devenit destul de clar că România trebuie să găsească și alte mijloace regionale prin care să-și asigure securitatea. În aceeași situație se găsesc Țările Baltice și Polonia.

Astfel, din inițiativă poloneză, a fost readus în prim-plan un plan regional de garantare a securității conceput în anii 1920 și cunoscut la acea dată sub numele de Intermarium. În perioada interbelică, acest plan nu a putut fi pus în aplicare cu prea mult succes, din cauza lipsei suportului unei mari puteri. Dar lucrurile ar putea sta diferit de data aceasta, cu condiția implicării Statelor Unite.

La fel ca în planul inițial, am vorbi de un cordon de state est-europene care ar îngrădi practic Federația Rusă pe o traiectorie nord-sud. Cât de eficient ar fi acest cordon, ar rămâne de văzut. Este dificil de spus exact ce și state ar fi implicate, existând mai multe posibilități. De menționat ar fi Țările Baltice, Ucraina, Azerbaijan, Georgia, Republica Moldova, România, Polonia. Din păcate, Turcia iese din calcul, în urma evoluțiilor de pe plan intern.

3. Consolidarea profilului României în NATO și Uniunea Europeană

Consolidarea profilului României în NATO este un proces care s-a derulat constant în ultimul deceniu, în principal prin participarea forțelor armate române în Afganistan și în Irak, dar și prin participarea la antrenamente comune cu alte forțe NATO. Procesul în sine de consolidare al profilului României în NATO va cunoaște - sau ar trebuie să cunoască - o reînvigorare odată ce România chiar va începe să dedice cel puțin 2% din PIB forțelor armate.

În ceea ce privește consolidarea profilului României în Uniunea Europeană însă, lucrurile s-ar putea să fie complicate. Pe de o parte, chiar de evoluțiile din Uniunea Europeană, pe de altă parte, de deciziile care ar putea fi luate pe plan intern. De exemplu, o scădere a taxelor combinată cu o creștere a salariilor și pensiilor ar putea duce la creșterea deficitului la peste 3% din PIB. Iar acest lucru ar putea atrage sancțiuni din partea Comisiei Europene. Așadar, consolidarea profilului României în Uniunea Europeana va fi direct influențat de modul în care următoarea guvernare va respecta politicile adoptate la nivel european.

4. Asigurarea securității în regiunea Mării Negre

Prioritatea în acest caz este asigurarea securității în fața Federației Ruse. Aceasta are cea mai puternică flotă din Marea Neagră și, așa cum a arătat-o în Ucraina, o disponibilitate de a o utiliza împotriva unui alt stat suveran. Acest obiectiv va putea fi îndeplinit preponderent tot prin intermediul NATO, colaborându-se cu alte forțe regionale - precum Turcia sau Bulgaria -, dar și cu forțele navale americane. 


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2016-12-15



Parerea ta...

CROCODILUL FLAMAND
15 Dec 2016

NICIUN FEL DE GUVERNARE NU E LEGITIMA ATATA TIMP CAT INCLUDE TERORISTII 22DECEMBRIE-FSN1989 CARE S-AU INFILTRAT IN PARTIDE SI AU SUMEDENIE DE COMPLICI IN JUSTITIE SI SERVICII>>>>>>>>>CALUL TROIAN KOMINTERNIST A INFILTRAT TOT FELUL DE TRADATORI MAI ALES DINTRE SECURISTII FSN SANTAJATI CU TINICHELE DE COADA DE TOT FELUL DE SERVICII SI AGENTII DUSMANE ROMANIEI ..................NATO DACA SE IMPLICA IN ROMANIA SA ELIMINE COMPLET DIN VIATA PUBLICA TOTI ACESTI TRADATORI SI AGENTI KOMINTERNISTI...................................SAU DACA NU INSEAMNA CA O SA IESIM DIN NATO SI UE...NE INTEGRAM IN C-S-I LA FEL CA MOLDOVENII.............KLAUS JOHANNIS DEJA E PE LISTA NEAGRA....I-AU PREGATIT SI SUSPENDAREA SI DOSAR SA-L ARESTEZE MARIONETELE KOMINTERNISTE ALE LUI ILIESCU-DIAVOLUL SPURCAT AL FSN 1989
Doresc sa comentez



CITESTE SI...

România, campioana UE. Care este capitolul la care suntem lideri detașați Gospodăriile din Uniunea Europeană au cheltuit anul trecut peste 200 miliarde euro (echivalentul a 1,3% din PIB-ul Uniunii Europene) pentru comunicaţii (servicii poştale şi servicii şi echipamente de telefonie şi telefax), ceea ce reprezintă 2,3% din cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor, arată datele publicate marţi de Eurostat
03 Dec 2019 |

PUBLICITATE


Ultimele stiri



PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray