2019-12-12 12:39

Vamos, muchacos! Mexicanii se revoltă împotriva autorităţilor locale

 |  21:01
Vamos, muchacos! Mexicanii se revoltă împotriva autorităţilor locale

Mircea Bujoreanu

În Europa, cei dezamăgiţi de contraperformanţele clasei politice recurg din ce în ce mai des la votul negativ – aşa a ajuns Mişcarea Celor Cinci Stele a comedianului Bepe Grillo în Parlamentul de la Roma şi tot aşa, în Islanda, Partidul Piraţilor a început prin a deveni formaţiune politică parlamentară şi este pe punctul de a câştiga majoritatea în Parlamentul de la Reykjavik. Dar în Mexic, unde situaţia este mult mai dramatică, întrucât autorităţile locale şi politicienii au pactizat pe faţă cu crima organizată, „oamenii de rând” au pus mâna pe arme şi i-au alungat, instaurând – în câteva orăşele de provincie – democraţia directă.

Războiul contra drogurilor între teorie şi practică

În teorie, guvernul central din Ciudad de Mexico se află angajat de zece ani într-un război „pe viaţă şi pe moarte” cu cartelurile drogurilor, care controlează efectiv suprafeţe întinse din această ţară central-americană unde au ajuns să „facă legea”. Din când în când, apar în presă relatări despre adevărate bătălii, în care armata guvernamentală are drept adversari forţele armate (numeroase, bine antrenate şi bine echipate) ale baronilor drogurilor care controlează carteluri precum cel din Medelin, cel din Cali, Los Zetas, Los Rojas, Sinaloa, Caballeros Templarios şi multe altele. Trebuie menţionat faptul că unele carteluri, precum Los Zetas, se bucură de sprijinul gherilelor marxiste FARC, care acţionează ân Columbia şi, prin intermediul acestora, de cel al guvernului de stânga din Venezuela, în frunte cu preşedintele Nicolas Maduro.

În practică, realitatea arată diferit – mai ales în zonele depărtate de capitală, unde „aleşii poporului”, poliţia, ba chiar şi comandanţii militari locali, au preferat să pactizeze cu crima organizată, care le plăteşte stipendii extrem de consistente. Rezultatele acestor asocieri în plan local şi a neputinţei guvernului central de a combate cartelurile drogurilor (care şi-au diversificat afacerile, ajungând să controleze şi alte ramuri economice, cum ar fi industria forestieră) sunt de-a dreptul tragice. Din anul de tristă amintire 2006 (an în care a început transformarea Mexicului într-un narco-stat), peste 130.000 de oameni şi-au pierdut viaţa – au fost asasinaţi de aşa-numiţii „sicarios”, cum li se spune pe acolo asasinilor profesionişti. Alţi 30.000 de oameni  au dispărut pur şi simplu. Au fost răpiţi de cartelurile drogurilor pentru răscumpărare sau drept represalii? Ce s-a întâmplat cu ei, nu ştie nimeni. Se bănuieşte însă că o bună parte din femeile răpite nu au fost asasinate, ci sunt forţate să „lucreze” în bordeluri. Cel mai mediatizat caz de dispariţie a fost cel al celor 43 de studenţi din Iguala, care după ce au protestat împotriva corupţiei autorităţilor locale, au fost arestaţi de poliţie, care „a lucrat în cooperativă” cu mafioţii, ai căror „soldaţi” i-au executat.

Se estimează că baronii drogurilor au peste 450.000 de angajaţi direcţi – asasini profesionişti sau „soldaţi” (mai întotdeauna, antrenaţi de instructori militari competenţi, proveniţi din forţele armate ale Mexicului şi altor ţări latino-americane), iar alţi 3,2 milioane de oameni sunt dependenţi economic de cartelurile crimei organizate.

Revoluţia din Cherán...

Orăşelul Cherán din Michoacan, stat situat în sud-sud-vestul Mexicului, pe coasta Pacificului, era odată înconjurat de păduri dese. Pentru cei 20.000 de localnici, copacii erau cea mai mare bogăţie, pentru că acolo unde e pădure, sunt şi izvoare, adică apă. Iar unde e apă, pot fi crescute animale... Numai că, spre sfărşitul primului deceniu al acestui secol, în zonă şi-au făcut apariţia tăietorii de lemne. Pe lăngă ei, oameni înarmaţi care „le asigurau protecţia”. În scurt timp, jumătate din cele 17.000 de hectare de pădure care înconjoară Cherán-ul au fost tăiate. Ca şi cum defrişările masive (care provoacă întotdeauna secetă) nu ar fi fost de ajuns, pe străzile localităţii şi-au făcut apariţia „mascaţi” înarmaţi până în dinţi, care au început să perceapă „taxe de protecţie”. Deşi au primit nenumărate reclamaţii, primarul, consilierii locali, poliţia şi celelalte autorităţi nu au făcut nimic.

Oamenii au răbdat scrâşnind din dinţi, până în primăvara anului 2011, când tăietorii de lemne s-au apropiat, periculos de mult, de câteva izvoare. Localnicii şi-au dat seama că, dacă nu fac nimic, izvoarele, lipsite de protecţia copacilor, vor seca, iar ei şi animalele lor vor muri de sete. Cele care au încercat să facă ceva au fost femeile, care s-au dus în pădure pentru a încerca să-i convingă pe „mascaţi” – care erau „soldaţi” ai cartelului la Familia Michoacana – să înceteze despădurirea. „Mascaţii” nu doar că au refuzat cu grosolănie, dar, pe deasupra, le-au şi brutalizat pe femei înainte de a le alunga.

Pe data de 15 aprilie 2011, un convoi de camioane încărcate cu stejari tăiaţi, apărat de oameni înarmaţi, a trecut pe drumul ce duce spre Cherán. Femeile au atacat convoiul cu pietre, apoi au apărut bărbaţii înarmaţi cu machetas. Clopotele bisericii au început să bată, chemând oamenii la revoltă. Tăietorii de lemne, şoferii şi „mascaţii” care asigurau protecţia convoiului au sfârşit prin a fi luaţi prizonieri. Atunci au apărut primarul şi poliţiştii care şi-au amintit, pentru prima dată, că în Mexic mai există şi legi – iar în baza acestor legi au încercat să-i elibereze pe „soldaţii” cartelului Familia Micoacana din mâinile localnicilor furioşi, pe care i-au ameninţat cu închisoarea. Era deja prea mult!

Atât primarul cât şi poliţiştii au fost luaţi şi ei prizonieri de mulţimea furioasă, care i-a acuzat că „au pactizat cu mafioţii”. Primarul şi poliţiştii corupţi au fost alungaţi din Cherán, iar tăietorii de lemne şi „mascaţii”, băgaţi în închisoarea locală.

De atunci, locuitorii din Cherán au pus în practică o formă de autoguvernare bazată pe tradiţiile strămoşilor lor, indienii Purépecha, bazată pe democraţia directă. Practic, fiecare locuitor are un cuvânt de spus în ceea ce priveşte legislaţia locală... Iar în locul poliţiei a apărut o forţă de autoapărare locală, care controlează cu fermitate toate căile de acces în orăşel. Guvernul central din Mexico City a sfârşit prin a recunoaște Cherán-ului statutul de teritoriu autonom, care se autoguvernează conform legilor proprii. Iar 3.000 de hectare au fost deja reîmpădurite...

Familia Michoacana nu a încercat să recucerească orăşelul al cărui control l-a pierdut. Printre altele, şi pentru că steaua acestui cartel a cam apus. Nu datorită armatei federale mexicane, ci din cauza loviturilor succesive primite de la un cartel rival, Los Caballeros Templarios (Cavalerii Templieri).

...Şi altele care au urmat

Exemplul celor din Cherán a fost în scurt timp urmat şi de alţii. La începutul anului 2014,  locuitorii din oraşul Nueva Italia, situat în acelaşi stat Michoacan, s-a revoltat împotriva dominaţiei exercitate de cartelul Los Caballeros Templarios, cu arma în mână. Peste tot au apărut grupuri de „vigilantes” – localnici înarmaţi care luptă atât împotriva cartelurilor drogurilor, cât şi împotriva autorităţilor, care adesea „merg mână în mână” cu mafioţii. În Guerrero, stat vecin cu Michoacan, amintirea celor 43 de studenţi răpiţi de poliţie şi executaţi apoi de „soldaţii” cartelului Los Rojos este încă proaspătă. În vara anului 2014, la puţin timp după răpire, grupuri de „vigilantes” au luat puterea în mai multe localităţi din statul Guerrero, alungând nu numai oamenii înarmaţi ai sus amintitului cartel „al Templierilor” ci şi autorităţile locale. Iar militarilor  - suspectaţi şi ei de colaborare cu „Templierii” li s-a pus în vedere să plece din cazărmi şi să se ducă oriunde or şti. Acelaşi lucru l-au făcut şi locuitorii din Aytula de los Libres, cei din Tonala, şi alţii, şi alţii... Mai multe formaţiuni de „vigilantes” au format aşa-numita Uniune a Popoarelor Organizate din Guerrero (UPOEG), organizaţie care militează pentru autoguvernare pe plan local şi independenţă administrativă totală faţă de guvernul central din Ciudad de Mexico. Atât UPOEG, cât şi Federaţia Anarhistă, care acţionează de 15 ani în Mexic şi este foarte activă în regiunea Oaxaca, îşi trimit activiştii şi instructorii militari din oraş în oraş, pentru a-i învăţa pe localnici cum să-şi organizeze apărarea împotriva armatelor particulare ale baronilor drogurilor. Şi, la nevoie, împotriva autorităţilor corupte...

La realizarea acestui articol au fost folosite informaţii publicate de BBC, Wired.com, The Guardian, The Atlantic.com şi The Wall Street Journal.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2016-10-31

Mai multe imagini:
Vamos, muchacos! Mexicanii se revoltă împotriva autorităţilor locale
zoom




Parerea ta...

BRAVO MAFIOTILOR FANARIOTI
31 Oct 2016

BRAVO LOR . SINT MAI CURAJOSI DECIT NOI . CIT DE CURIND SAR PUTEA SA SE INTIMPLE SI LA NOI IN TARA . CU 600 SI CEVA DE PARLAMENTARI , SECRETARE SI SOFERI , TE ASTEPTI LA ORCE IN DISPERARE .
Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray