2020-04-05 20:03

1 Martie. Să nu uităm nicicând: MĂRȚIȘORUL, sărutare și podoabă

 |  00:16
1 Martie. Să nu uităm nicicând: MĂRȚIȘORUL, sărutare și podoabă

Element de patrimoniu cultural imaterial, Mărţişorul a fost înscris de UNESCO, în anul 2017, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii în urma candidaturii unui dosar multinaţional (Cultural Practices Associated to the 1st of March - România, Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova).

Pe vremuri, mărţişorul reprezenta un obicei atât de bine ancorat în preocupările de primăvară ale bucureştenilor, încât Tudor Arghezi se întreba “Ce-i un mărţişor pentru un străin de Bucureşti?”. Putea mărţişorul să fie mai mult decât o “leţcaie de aur” atârnată în piept? “Omul, oricât ar fi de îngrijorat de neajunsurile zilnice, îşi va aminti întotdeauna de sărutare şi podoabă”, spunea Arghezi.

1 Martie…Se spune că, asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, așa și Baba Dochia torcea firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic. De aceea, mărţişorul este numit de etnologul Ion Ghinoiu „funia zilelor, săptămânilor şi lunilor anului, adunate într-un şnur bicolor”. Dacă e să ne referim la mărțișorul dintr-o anumită perioadă a României și anume cea interbelică (perioadă considerată cu adevărat “de aur” în istoria țării), pentru oamenii din clasele sociale înstărite, burgheze sau mici-burgheze, mărţişoarele erau reproduceri de animale în miniatură, din aur sau argint, flori și altele. Pentru cei care nu îşi permiteau acest lux existau şi mărtişoare din lemn, coajă de copac sau, la sate, mai vechile şnururi de lână împletită cu câte un bănuţ găurit. În plus, ghiocelul, ca simbol pentru mărţişor şi primăvară, începea atunci să aibă un statut recunoscut. Toate aceste cadouri ale primăverii conţineau însă şnurul roşu cu alb, care devenise unanim acceptat.

Mărțișoarele - încărcare cu o energie nouă

Dacă pe vremuri mărţişorul era doar un simbol al primăverii, al renaşterii naturii, al revigorării, astăzi s-a pierdut cu totul sensul. Gestul de a oferi un mărţişor are acum alte conotaţii. Simbolul se bate cu opulenţa sau nici măcar.  Goana după mărţişoare devine obositoare, alegerea cea mai bună este tot mai greu de definit şi realizat, cadoul a devenit tot mai sofisticat, mai scump, ori mai kitsch.

În prezent, după mai multe schimbări de-a lungul istoriei, mărţişorul încearcă să ţină pasul cu dinamismul lumii. Însă originalitatea este cea care, de cele mai multe ori, are de suferit, după cum subliniază și Irina Wagner, cofondator Wagner Arte Frumoase și Povești. “Mărțisoarele au devenit comune în ultimii ani și întotdeauna serializate. Interpretarea lor, asa cum o propunem noi, înseamnă revenirea la prospețime și, nu în ultimul rând, încărcare cu o energie nouă”. Încă din luna februarie, atelierul Wagner Arte a propus o altfel de interpretare a mărțișoarelor. Și anume vintage, ca pe vremuri (că tot am vorbit despre frumoasa Românie a altor vremuri). Astfel, avem de-a face cu o colecție miniaturală de mărțișoare prețioase din porțelan pictat manual - pe ele au fost surprinse secvențe de primăvară, printr-o alegorie de simboluri vegetale și boeme.

Mărțișorul - prilej de bucurie într-o copilărie fără multe jucării și fără tablete

“Anul acesta am realizat o colecție de mărțișoare vintage, ca pe vremuri. Imagini frumoase, candide ce sugereaza iubirea dezinteresată, aprecierea sinceră ce trece de la o persoană, către o altă persoană. Sunt imagini transferate pe porțelan și înnobilate cu aur. Personal sunt foarte legată de tradiția mărțișoarelor încă din copilărie, când era o mare bucurie să primim aceste surprize colorate. Mama era profesoară, așadar venea încărcată în fiecare an de mărțișoare de la elevi, prilej de bucurie într-o copilărie fără o mare varietate de jucării și fără tablete, erau un motiv de joacă și contemplare. Nu mai zic că le dădeam mai departe prietenelor mele. Inventam adevărate povești cu acele micuțe personaje colorate, povești pe care încă le port cu mine”, spune Irina Wagner. Neuitând să adauge: “Cumva, în lumea asta de fast food, în care și relațiile umane și gesturile dintre oameni sunt ca la șaormerie, sau ca atunci când înfuleci un hambuger, rămâne ketchup la colțul gurii și-l ștergem cu mâneca, noi propunem revenirea la protocolul de altă dată, mesele tihnite, respect și bucuria de a trăi în armonie”.

Acesta e farmecul mărțișorului

Pe de altă parte Ana Wagner, sora Irinei și creatoarea bijuteriilor și obiectelor din porțelan vorbește și ea despre farmecul mărțișorului de altădată. “Am pus îndelung la cale această serie de mărțișoare care să surprindă acea atmosferă a mărțișorului de demult”, explică Ana. “Nu am vrut să reinventăm mărțișorul, ci să avem acele  imagini vintage - dacă îți aduci aminte de mărțișoarele cu coșarul care avea o inimioară în capătul scăriței, de potcoavă, de buchețelul de viorele, de trifoiul cu patru foi, pe care le primeam când eram copii. Tipul acesta de imagini le-am pus pe forme cât mai mici de porțelan, care să fie prinse simplu, în bold. Acesta e farmecul mărțișorului".

Și pentru că tot a adus Ana vorba despre coșarul acela cu inimioară (pe care îl am și eu drept “moștenire” de 1 Martie, de la mama mea), după trifoiul cu patru foi - despre care unele legende spun că este singurul lucru pe care Eva l-a luat cu ea când a fost izgonită din Paradis, coşarul (sau hornarul) este al doilea simbol considerat ca fiind purtător de noroc, de Mărțișor (și nu numai). Originea acestui simbol este necunoscută. Se presupune că prin rolul său în prevenirea focului coşarul este cel care luptă permanent cu demonii şi-i învinge, cărbunele reprezentând purificarea prin foc, iar funinginea pe care o lasă în urma lui, protecţia împotriva bolilor. Hornarul care aduce fericire şi prosperitate a născut multe superstiţii de-a lungul timpului. Astfel, dacă întâlneşti un hornar, trebuie să îţi pui o dorinţă, care sigur se va împlini!

Hei, coşar, coşar… Dacă întâlniți vreunul, nu uitaţi să-i furaţi un fir din perie, ca să aveți noroc! Și, metaforic vorbind, un mărțișor poate fi sărutare și podoabă. Nu uitați: se poartă la mâna stângă sau în piept, întreaga lună martie, după care se leagă de ramura înmugurită a unui pom roditor.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2020-03-01



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE






PUBLICITATE


Conferinta-Business



Saray

FOCUS MEDIA

Profesionalism focusat pe tine