2020-01-24 10:28

25 Decembrie, ziua în care a avut loc evenimentul-cheie din istoria creștinismului

 |  11:54
25 Decembrie, ziua în care a avut loc evenimentul-cheie din istoria creștinismului

„Iar dacă S-a născut Iisus în Bethleemul Iudeii, în zilele lui Irod regele, iată Magii de la Răsărit au venit în Ierusalim, întrebând: Unde este regele Iudeilor, Cel ce S-a născut? Căci am văzut la Răsărit steaua Lui şi am venit să ne închinăm Lui" (Matei, 2:1)...

Există multe teorii în jurul Poveștii Magilor și a nașterii lui Iisus. Unii dintre cercetători susţin chiar că există posibilitatea ca Matei să fi descris evenimentul la mult timp după ce acesta a avut loc. Acesta este însă singurul autor al unei Scripturi care aminteşte Steaua şi evenimentele legate de naşterea lui Iisus.

În cartea “Steaua de la Bethleem din perspectiva unui astronom”, publicată în 1999, Kidger demonstrează că o nova corespunde elementelor-cheie din povestea biblică – de la înfăţişarea de simplă stea, până la abilitatea de a-i călăuzi pe Înţelepţii de la Răsărit -“care aveau cunoştinţe remarcabile (inclusiv pentru timpurile noastre) de astronomie”, pe lungul lor drum din Persia in Iudeea. Dar cine e Kidger? În 1999, profesorul Mark Kidger formula pentru prima oară ipoteza că Steaua de la Bethleem a fost efectul unui alt tip de explozie stelară, mai puţin spectaculoasă, cunoscută drept nova. “O nova ar putea străluci aidoma unei stele şi, în plus, ar putea da senzaţia că se mişcă la fel ca un meteorit, corespunzând informaţiilor oferite de poveste”, a spus Kidger.

Se află astăzi într-o fază de „hibernare"…

De-a lungul timpului, teologi, istorici, astronomi au încercat sa dezlege misterul Stelei de la Bethleem. Atât Isaac Newton, cât şi astronomul Johannes Keppler au căutat explicaţii plauzibile pentru acest eveniment-cheie din istoria creştinismului. Kepler sugera că Steaua de la Bethleem a fost o supernova. Unii dintre cercetătorii de astăzi spun că nu ar fi exclus, dar nici măcar la astronomii din China antică nu s-au găsit consemnări privitoare la vreo supernova, apariţie care, dacă ar fi avut loc, ar fi fost vizibilă de pe tot cuprinsul globului.

Aastronomii antici din China şi din Coreea au consemnat, la mijlocul lunii martie a anului 5 i.Hr., apariţia unui obiect strălucitor în constelaţia Şoimului – dată care confirmă rezultatele unor cercetări privitoare la anul şi luna naşterii lui Hristos. Kidger a indicat şi sistemul binar care a dat naştere Stelei de la Bethleem: acesta se numeşte DO Aquilae şi se află astăzi într-o fază de "hibernare"…

Artistul florentin Giotto di Bondone (1267-1337) a înfăţişat în lucrările sale Steaua ca pe o cometă (cea mai cunoscută, cometa Halley). Conform calculelor moderne, Halley s-a arătat în anul 12 i.Hr., prin urmare, nu putea fi Steaua Magilor. În anul 2002, Costantino Sigismondi, de la Universitatea din Roma, propunea drept explicaţie pâlpâirea unei stele variabile numite Mira. Ipoteza a provocat dezbateri, dar s-a ajuns la concluzia că respectiva stea luminează vag. Michael Kamienski, de la Universitatea din Cracovia, sugera ca Steaua ar fi fost un fulger globular, teorie care i-a intrigat pe mulţi, simpla idee că un fulger globular i-ar fi putut călăuzi pe Magi fiind considerată exagerată.

În schimb, Martin Griffith, de la Universitatea din Glarmoran, este fascinat de teoria conform căreia este posibil ca lumina strălucitoare să nu fi fost o stea, în accepţiunea de astăzi a termenului, ci rezultatul unei aşezări neobişnuite a planetelor.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2019-12-25



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray