2020-04-07 01:17

De pomină: Cine PETRECE în noaptea aceasta până la ziuă, ca de Anul Nou!

 |  18:20
De pomină: Cine PETRECE în noaptea aceasta până la ziuă, ca de Anul Nou!

La două săptămâni după petrecerile „oficiale” de Revelion, urmează aceeaşi sărbătoare pentru ortodocşii de rit vechi. Ei vor celebra trecerea în noul an în noaptea din 13 spre 14 ianuarie. Această sărbătoare aparține credincioşilor creştini de rit vechi, care fac parte din biserici ortodoxe ce nu au preluat calendarul iulian îndreptat.

Precum şi de creştinii care nu au acceptat îndreptarea calendarului de către bisericile din care făceau parte.Pentru sârbi, ucraineni, ruşi şi lipoveni, această noapte înseamnă mese întinse până la ziuă, muzică şi multă veselie. Obiceiuri și tradiții de Anul Nou pentru creștinii ortodocși de rit vechi? Iată-le în rândurile ce urmează.

În această zi, gospodinele pregătesc masa de sărbătoare şi împart dulciuri, nuci şi mere pentru ca în anul care vine să fie belşug în casă. Anul Nou pe stil vechi întruneşte tradiţiile laice şi cele creştin-ortodoxe.

Cete de tineri colindă uliţele satului 

Pe 13 ianuarie, după ce apune soarele, cete de tineri umblă cu „Pluguşorul”. În popor, se spune că gazda la care vin urătorii va fi binecuvântată tot anul şi va fi păzită de cele rele. În satele din Republica Moldova obiceiurile de Anul Nou sunt păstrate cu sfinţenie. Cete de tineri colindă uliţele satului şi pocnesc din bice. Aceştia urează din casă în casă cu talăngi şi buhaiuri pentru un an mai roditor şi mai îmbelşugat. Apoi, flăcăii încing şi dansul căluţilor, pentru ca gospodăriile să fie protejate în anul care vine. Obiceiul de a ura în prag de An Nou datează din cele mai vechi timpuri. Tinerii colindă în ultimele zile ale anului prin sat şi fac urări pentru fertilitatea pământului şi belşugul gospodăriei. Se păstrează obiceiul de a se prepara unele mâncăruri speciale pentru sărbători: clătite cu brânză şi carne, cozonaci, cârnaţi şi sarmale.

Cum e și pe la ei

O veche tradiţie în comunităţile sârbeşti din Timişoara spune că cei care se lasă acoperiţi înainte de miezul nopţii de fustele ţigăncilor vor avea noroc tot anul. Desigur, în schimbul norocului pe un an, ţigăncile solicită răsplata în bani. Sârbii din Banat obişnuiesc să spargă de podea paharele din care au băut prima şampanie în noul an, ei fiind Rusii din Galaţi mai păstrează încă obiceiul unor mâncăruri tradiţionale de sărbători: un fel de clătite cu brânză sau cu carne, piroște, găluşti din aluat, cu interior de carne tocată, fierte în apă cu sare. În rest, şi ei au cozonac, cârnaţi şi sarmale.

Mai devreme

Comunitatea credincioşilor ortodocşi pe rit vechi din România numără, conform recensământului din anul 2011, peste 32.000 de credincioşi în ţară, având aproximativ 65 de locaşuri de cult cu patru mănăstiri.

Diferenţa între cei care respectă sărbătorile de rit vechi şi cei care urmează calendarul gregorian constă în faptul că sărbătorile pe stil nou cu dată fixă sunt celebrate cu 13 zile mai devreme. Singura sărbătoare pe stil nou care respectă vechiul calendar iulian este Paştele, însă deşi are ca punct de reper data din calendarul iulian, aceasta se stabileşte în funcţie de calendarul nou.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2020-01-13



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE






PUBLICITATE


Conferinta-Business



Saray

FOCUS MEDIA

Profesionalism focusat pe tine