2020-07-11 18:09

“Pare că virusul are niște scopuri clare!“. De ce iubește DEMOCRAȚIILE și țările curate

 |  00:05
“Pare că virusul are niște scopuri clare!“. De ce iubește DEMOCRAȚIILE și țările curate

Da, tocmai așa, poate că nu ne-am gândit. Dar așa, o întrebare, a fost pe undeva, cum de a știut acest virus să acționeze așa, la obiect. “Pare destul de clar că virusul trăiește cu săpun și mult detergent. Iubește curățenia și pare că evită țările unde nu există apă potabilă, spitale curate, un aer poluat și mai ales mizerie…”.

Aceasta spune sociologul Alfred Bulai. Care abordează pe blog-ul său tocmai întrebările pe care nu ni le-am pus, dar poate ne-au trecut razant prin minte, în cadrul unei analize tocmai cu acest titlu: “De ce iubește virusul Covid 19 democrațiile, țările curate, cele cu sisteme performante de sănătate și de ce în schimb îi este frică de marile aglomerări urbane?”.

“Ni se spune de mai mult timp să stăm izolați, să păstrăm distanța socială și mai ales să ne spălăm în neștire pe mâini, pe față și peste tot. Cu alte cuvinte, putem îndepărta virusul ucigaș dacă păstrăm niște măsuri elementare de curățenie și dacă renunțăm la obiceiurile noastre păcătoase de a ne întâlni cu alți oameni și a comunica cu semenii noștri. Pe de altă parte, în nebunia care a lovit o parte din țările lumii pare că unicul mod eficient de scăpare este obediența necondiționată față de autoritățile politice și militare, care știu ele cum trebuie să ne comportăm”, scrie Alfred Bulai pe blogul său.

Pare că lucrurile stau exact invers decât ni se spune

Sociologul analizează mai departe această provocare să îi zicem bizară a lumii moderne numită virus, o lume modern de care, de fapt, ne depărtăm. “Mai întâi, stau și mă întreb de ce acest virus de care se poate scăpa cu apă și săpun iubește totuși doar țările curate! Dacă luăm un index al țărilor cele mai curate și ne raportăm la numărul de cazuri de oameni infectați și opunem cazurile similare din țările cele mai puțin curate vom vedea fără nicio îndoială că virusul iubește curățenia. Pare că lucrurile stau exact invers decât ni se spune. Să luăm un index al celor mai curate țări, de exemplu  Environmental Performance Index (EPI) al Universității Yale. Potrivit acestui index primele zece țări cu mediul cel mai curat sunt în ordine: Finlanda, Islanda, Suedia, Danemarca, Slovenia, Spania, Portugalia, Estonia, Malta și Franța. La începutul lunii mai am căutat în bazele oficiale numărul de îmbolnăviri cu Covid 19, prin raportare la milionul de locuitori, pentru a avea sens comparațiile. Același index l-am raportat și la cele mai puțin curate țări, sau incorect politic, țările cu mediul cel mai murdar din lume. Aici pe primul loc se află India, cam în toate clasificările este pe acest loc. Câți bolnavi are India? 36! Da! 36 la un milion, celelalte țări după India (tot zece am ales) sunt Nepal, Bangladesh, Pakistan, Congo, Laos, Burundi, Rwanda, Zambia și, da, China”, constată Alfred Bulai. Care, ca să fie mai clară comparația a pus pe blogul său și un table în care sunt trecute comparativ datele menționate, adică primele zece cele mai curate țări, respectiv cele zece cele mai murdare țări…

Cât de mare este eroarea de înregistrare a datelor?

“Pare destul de clar că virusul trăiește cu săpun și mult detergent. Iubește curățenia și pare că evită țările unde nu există apă potabilă, spitale curate, un aer poluat și mai ales mizerie. Să ne gândim la numărul de cazuri din țări din Africa unde apa nu mai pentru spălat nu este”, evidențiază sociologul. “Desigur, putem invoca faptul că datele sunt inexacte, că oamenii din acele țări înapoiate, (doar nu sunt curate ca ale noastre), nu înregistrează milioanele de bolnavi și de morți pe care le au de fapt, sau pur și simplu încadrează morții la alte rubrici. Indiscutabil că monitorizarea bolilor nu este comparabilă, nimeni nu spune că ar fi. Dar chiar dacă așa stau lucrurile cât de mare este eroarea de înregistrare a datelor? (…).  În definitiv în țările astea curate, ale noastre, datele nu sunt și ele imprecise? Adică dacă luăm în calcul numărul de cazuri doar prin raportarea la cei testați, și sunt testați doar cei care par bolnavi sau sunt cu un risc mare să fie bolnavi, avem reprezentativitate națională cum se sugerează? Cel mai tont sociolog vă va spune că nu. Avem doar o măsurătoare a cazurilor care au probabilitate mare de infectare, nu altceva. Pe de altă parte, dacă trec la Covid 19 pe toți cei care mor, inclusiv cei care au să spunem o boală letală în fază terminală și care puteau muri și de la guturai în halul în care era sistemul lor fizic, nu fac cumva o exagerare în sens contrar celor făcute de săracii și murdarii lumii?”.

Marketing și sănătate

Bulai mai vorbește despre faptul că e de domeniul evidenței că cele mai mari probleme sunt în Statele Unite și în Uniunea Europeană, mai ales în țările cel mai dezvoltate din Uniunea Europeană. Iar aceste țări au și cele mai performante sisteme de sănătate: “De ce virusul lovește însă exact în aceste țări? Pare că perfidul virus este atât de inteligent și competitiv încât se ia la trântă doar cu cei capabili să îi țină piept și culmea doar pe aceștia îi lovește crunt. De fapt îi face paf”. De fapt, cele mai performante sisteme de sănătate înseamnă o marketizare maximă și supereficientă a sănătății: “Sănătatea este o uriașă afacere, tocmai în aceste țări! Afacerile nu înseamnă doar bani. Marketizarea unei sfere de activitate înseamnă mult mai mult: ea presupune inocularea de valori, a unor modele de consum, a unor principii, a unor comportamente civice consonante cu un anume stil de viață pe care marketingul le creează”.

Telenovela coronavirus

Sociologul subliniază să nu uităm valențele politice certe ale lui Covid 19: “El, în mod clar, iubește democrațiile. Cele consolidate în special, adică cele autentice. În democrațiile astea mai amărâte, ca a noastră spre exemplu, nu se arată așa de tare la față. Ce să mai spunem de țările care sunt clasificate ca având regimuri mixte sau autoritare. Și în acest caz avem nenumărate clasamente, dar nu vă mai obosesc. Și aici datele arată că democrația ucide, nicidecum corupția cum credea Iohannis. Evident că în acest caz admitem mai ușor că țările nedemocratice mint, că așa sunt ele, mincinoase, când au de fapt milioane de bolnavi, sute de mii de morți, ascunși pe undeva. Cam cum avea Saddam Hussein arme nucleare ascunse așa de bine că nu le-am găsit niciodată. Desigur, sunt convins că datele unor țări cu regimuri autoritare sunt falsificabile prin natura regimului politic. Nimeni nu neagă acest lucru! Întrebarea este pe ce ne bazăm că datele noastre sunt corecte? Pe corectitudinea politicienilor noștri democrați? Pe presa noastră vigilentă? Pe numărul specialiștilor, impresionant de altfel, care ies public fără opreliști? Sincer, având un spirit cred eu modern, eu unul mă îndoiesc și de datele noastre și de tot ce presupune telenovela coroanavirus”.

Se va fura din nou, domol

Finalul analizei este apoteotic: “Partea proastă a diferenței dintre noi și alții este că la noi hoția celor care guvernează și administrează statul nu are margini, mai nou nici scrupule! Probabil că în aceste câteva săptămâni s-a furat în România, în condiții semilegale chiar, cât nu s-a furat în anii 90. Vom vedea că măcar unele din aceste imense afaceri vor fi în final scoase la iveală, chiar dacă pare că guvernanții controlează astăzi întreaga presă. Din păcate marea problemă, globală, a virusului ucigaș, are puțină legătură cu virusul și are multă legătură cu politica și va avea și mai multă legătură cu economia. La noi însă, stați liniștiți, efectele medicale sunt și vor fi domoale, probabil nici criza și nici protestele sociale viitoare nu vor fi chiar atât de mari. Este foarte posibil că după acest val de furt calificat de mare anvergură să urmeze un cadru mult mai liniștit în care se va fura din nou, domol, în stilul atât de plăcut al neamului românesc”.

Nu în ultimul rând, Alfred Bulai vorbește despre o dilemă majoră, legată de modul de acțiune al acestui virus, de parcă ar fi…programat: “Pare că virusul ucigaș are inteligență, voință și niște scopuri clare! El vrea să lovească în stilul de viață al omului civilizat, modern, democrat, care iubește să socializeze, iubește exprimarea liberă a ideilor, iubește curățenia și iubește viața. Al dracului virus pare că dinadins doar cu această lume are treabă. Sau poate că nu este acest virus decât unul din probabil milioanele de viruși care au existat pe Pământ. Poate că nu el este vinovat și poate că nu are nici un fel de intenție și nu urmărește nimic special. Dar cine atunci îl îndreaptă spre lumea noastră?”…


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2020-05-13



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


Autocar



Saray

FOCUS MEDIA

Profesionalism focusat pe tine


Fabiz