2020-01-28 00:27

Unii merg la muncă, alții sărbătoresc Crăciunul. Cine va petrece săptămâna viitoare cu Moș Gerilă

 |  16:54
Unii merg la muncă, alții sărbătoresc Crăciunul. Cine va petrece săptămâna viitoare cu Moș Gerilă

Milioane de oameni își vor ura iar "Crăciun fericit!". Acest lucru se întâmplă an de an, iar relatările în acest sens sunt interminabile. Cei care petrec iar Crăciunul se vor afla la munte, în timp ce oamenii care l-au petrecut deja se vor afla la muncă!

Pentru ruși, sârbi, ucraineni și basarabeni, care sunt creștini ortodocși de rit vechi, Crăciunul se sărbătorește pe 7 ianuarie. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924. Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor – care era mai corect, dar nici el perfect - de 365 zile, altul, al românilor, care era de 355 zile. Însă, rămânea anual o diferenţă de timp de zece zile între aceste două sisteme, şi chiar între fiecare dintre ele şi calendarul solar.

După această constatare, s-a simţit nevoia de îndreptare a lor şi a punerii lor în acord cu calendarul ceresc. Astfel, împăratul roman Iuliu Cezar, în anul 46 i.Hr., adopta sistemul de calcul egiptean, sistem care s-a numit „calendarul iulian”. Acest calendar a fost folosit de întreaga creştinătate, timp de 15 secole. Şi tot de calendarul iulian s-au servit şi Sfinţii Părinţi la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), la calcularea datei Paştilor, potrivit creștinortodox.ro. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar încă din 1924. Dar, creștinii din Republica Moldova, Rusia, Ucraina, Serbia, Georgia și chiar și cei de la Ierusalim se ghidează tot după calendarul vechi astfel că la ei abia acum încep sărbătorile de iarnă.

Mulți turiști din Rusia și de peste Prut aleg România ca destinație de vacanță pentru această perioadă.

Rușii au „Sfânta Cină” din Ajunul Crăciunului

Crăciunul la ruși este sărbătorit pe stilul vechi, pe 7 ianuarie, ca și în alte țări slave. În Ajunul Crăciunului (6 ianuarie), există mai multe servicii religioase lungi, inclusiv Vecernia și Sfânta Liturghie. Cei care merg la biserică în Ajunul Crăciunului se vor întoarce apoi acasă pentru tradiționala "Sfânta Cină" din Ajunul Crăciunului. Care constă din 12 feluri de mâncare - fiecare fel în onoarea unuia dintre cei 12 Apostoli. Familiile de credincioși vor reveni apoi la biserică pentru Privegherea de toată noaptea. Apoi, din nou, în dimineața de Crăciun, pentru Sfânta Liturghie a Nașterii Domnului. Din 1992, Crăciunul a devenit o sărbătoare națională în Rusia, ca parte a sărbătorii de zece zile de la începutul fiecărui nou an.

După instaurarea puterii sovietice în Rusia, Crăciunul a fost interzis – nimeni nu avea voie să împodobească bradul. De abia în anul 1935, Stalin a dat voie să se împodobească bradul, însă nu se numea Bradul de Crăciun, ci Bradul de Anul Nou. Desigur, există și un Moș, dar se numește Moș Gerilă - Ded Moroz (interzis și el în anii ‘30). În urmă cu câțiva ani, Moșului rusesc i s-a făcut și o reședință în regiunea Vologda, la Veliki Ustiug. S-a dorit fabricarea unui brand rusesc - ca să nu fie numai Santa Claus.

Moș Crăciun și Moș Gerilă, pentru neinițiați

În perioada influenţei Uniunii Sovietice asupra Europei de Est, regimurile comuniste au încercat să îl introducă în tradiţiile locale pe Moş Gerilă. Ca substitut al celorlalţi doi moşi (Moş Niculae şi Moş Crăciun), în încercarea de a înlătura rolul religiei din tradiţii şi de a laiciza forţat cultura acestor ţări.

Pentru neiniţiaţi, Moş Craciun şi Moş Gerilă seamănă destul de mult. La o privire mai atentă, se poate observa însă că personajul rus poartă o haină mai lungă, brodată cu motive folclorice şi este însoţit de Fetiţa Zăpezii sau Zâna Zăpezii (Snegurocika). În anii 1800, povestea care circula era aceea că Moş Gerilă - Ded Maroz, era însoţit de către nepoata sa, Snegurocika. Aceasta este un personaj din folclorul rus. Ea este atât fata Iernii, cât şi a Primăverii şi se spune că ar fi fost făcută din zăpadă de către doi bătrâni, care nu aveau copii. Datorită dorinţei acestora ca făptura să prindă viaţă, Dumnezeu le-a ascultat rugile, astfel încât ea a devenit om.

Snegurocika este unică

Cu toate acestea, sângele nu curgea prin venele ei. Odată cu venirea primăverii, fata a ieşit din casă, iar la contactul cu căldura s-a topit…Cel puțin aşa spune  legenda. Şi acest personaj este prezent doar în mitologia rusă, el nemaifiind prezent în nicio altă cultură. Conform credinţelor populare, Moş Gerilă ar fi adoptat-o pe Fetiţa Zăpezii. Atât în imagini, cât şi în “apariţiile publice", Snegurocika este prezentă alături de Ded Moroz în Rusia, la sărbatorile de iarnă.

La începutul anilor 40, Moş Gerilă şi Snegurocika au fost reintroduşi în ideologia rusească, iar de atunci cei doi au reînceput să crească în popularitate. Şi încă un fapt inedit: Mos Gerilă foloseşte o troică, trasă de cai albi, care diferă foarte mult de săniile tradiţionale trase de renii lui Mos Crăciun… Una dintre multele legende  rusești mai spune că, demult, exista un zeu foarte bătrân, care domnea peste regatul frigurilor şi al zăpezilor fără sfârşit. El beneficia de puteri supranaturale, printre care cea a vântului sau a gheţii. Oamenii cărora le placea frigul erau apreciaţi de către Moş Gerilă (Ded Moroz) şi erau răsplătiţi cu vitalitate şi cu forţă de muncă, în vreme ce pe ceilalţi, care se plângeau de condiţiile vremii, nu îi aprecia.

Cu toate acestea, el îi ajuta pe toţi călătorii care se pierdeau prin zăpada şi prin viscolul de pe teritoriul lor, îndrumându-i pe cărarea cea bună. Totuşi, oamenii cu suflet rău erau pedepsiţi: li se furau copiii. Pentru a-i recăpăta, aceştia trebuiau să-i ofere Moşului cadouri! În prezent, în câteva zone rurale din Rusia această tradiţie se mai păstrează.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2020-01-04



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray

FOCUS MEDIA

Profesionalism focusat pe tine