2020-08-10 12:19

Pe 14 noiembrie, Geo Saizescu împlineşte 80 de ani: „Aş vrea să mă arunc în vâltoarea filmului interbelic“

 |  17:56
Pe 14 noiembrie, Geo Saizescu  împlineşte 80 de ani: „Aş vrea să mă arunc în vâltoarea filmului interbelic“

Maestrul Geo Saizescu este Fondator al Universităţii Hyperion, profesor al Facultăţii de Arte din cadrul aceleiaşi instituţii de învăţământ, regizor, scenarist şi actor. În prag de aniversare a celor 80 de ani, acesta ne-a acordat un interviu, în care ne-a vorbit despre dorinţe, regrete, dar şi despre generaţia tânără  de actori.

 “Ca să intrăm ex-abrupto cu cine sunt eu şi ce fac, ar fi multe de spus.  Întruncât sunt în preajma unei aniversări personale , pot să spun că momentul ăsta ca atare mă găseşte într-o dispoziţie perfectă. Acum câteva luni am avut premiera filmului  «Iubire elenă» , pe care l-am turnat în Grecia şi Italia. În această perioadă sunt în bătălia pe care trebuie să o ducem noi regizorii, pentru a găsi locurile unde să ne proiectăm filmele. Sunt puţine săli de cinematograf, iar unele dintre acestea sunt prăbuşite şi nu sunt potrivite pentru tine ca spectator. Nu te face să fii în asentimentul cu ceea ce se întâmplă pe ecran. Bătălia noastră, a regizorilor, este că vrem să câştigăm publicul românesc pentru filmul naţional. S-a făcut un soi de înstrăinare de problematica naţională. Noi trebuie să fim un fel de formatori pentru tinerii de azi de care parcă nu se mai ocupă nimeni”, povesteşte dezamăgit Geo Saizescu.

Actorul nu are de când să renunţe la ceea ce îl face fericit şi este pregătit pentru experienţe noi în materie de film. “În ceea ce mă priveşte am avut succesele mele înainte de revoluţia capitalistă şi aş vrea să continui ce am avut atunci, ca stare a mea  de spirit bună, cum este de altfel descrisă chiar şi într-un roman de Călin Căliman, care îmi era dedicat, cum ar fi «Un surâs în plină iarnă».  Acesta a făcut referire la faptul că într-o perioadă dificilă, prin comediile mele, am dat un soi de speranţă omului, de frumos şi de bine pentru viitor. Dorinţa mea este să abordez şi teatrul în continuare şi  să îmi continui această experienţă. Ai o mare bucurie ca regizor de cinema când lucrezi în televiziune şi mă refer la spectacole, ca atare, pentru că ai o multitudine de camere cu care poţi să surprinzi un gând, o idee, un sentiment. Am intenţionat să fac «La grandiflora, Amoruri Provinciale» , după Eugen Mihăescu, un mare scriitor interbelic. Eu m-am ataşat de literatura lui, aşa cum m-am ataşat în copilărie de Tudor Arghezi. Astfel că, aş vrea să mă arunc şi în vâltoarea filmului interbelic, cât de curând. Am făcut roluri de coloratură comică şi dacă ajungi ca lumea să te recunoască pe stradă, este o mare izbândă a oricărui actor. Un actor vrea  să fie în gura lumii, dar în gura lumii de bine, nu de cancanuri, aşa cum se întâmplă azi, unde se intră cu bocancii în vieţile noastre”, a declarat maestrul pentru ziarul PUTEREA.

“Sunt mulţi amatori care nu au profesia în sânge”

Regizorul critică dur generaţia tânără de actori, considerând că aceştia nu pot avea profesia în sânge. “Acum ne înfruntăm cu tot felul de posturi de televiziune care, de altfel, trăiesc tot prin cinematografie. Acum sunt foarte mulţi amatori care sunt întrebuinţaţi în diverse televiziuni şi care de fapt nu au profesia în sânge. Îşi imaginează diverse subiecte doar pentru rating. Cu privire la serialele româneşti sau aceste telenovele, sincer nu urmăresc avalanşa de subiecte în mai multe şi mai multe episoade, unde într-adevăr joacă mari actori, însă cred că ei merg acolo pentru bănei. Ei spun că merg să ia bănelu, dar au parteneri tineri care nu au o şcoală sau nu au jucat scenic sau filmic. Sunt numai aruncători de vorbe, sunt cei care parvin şi, culmea, toţi sunt vedete. Mulţi au fantezie de împrumut, ei nu sunt câştigători. Nu ştiu să mai vadă în jur. Nu se cunoaşte nici pe sine ca individ, şi aşa nici pe tine nu te înţelege. Este adevărat, sunt câţiva regizori tineri, care au posibilitatea să facă ceva, cum ar fi Nae Caranfil, Radu Mihăileanu, cum e băiatul meu Cătălin Saizescu, care a făcut «Milionarii de Weekend». E o generaţie care vrea să învingă, în condiţiile în care nu au trecut şi nu vor trece prin ce au trecut alte generaţii, care s-au format în condiţii grele şi au făcut cinematograf românesc”, spune acesta.

Nu a avut niciodată vacanţă

Actorul ne-a dezvăluit care este regretul său. “Regret că am avut fraţii în puşcărie politică. Tata era notar, am fost al 12 le-a copil născut în familie, dar care am iubit cartea. În general, regreţi că nu poţi face întotdeauna ce vrei. Fac filme pentru că lumea vrea să fac asta. În 1999 am făcut «Harababura», în 2004, «Păcală se întoarce şi rămâne» şi în 2010 «Iubire Elenă». În restul timpului scriu cărţi, dau anual premii pentru umorul românesc fără ca statul român să-mi dea vreun ban, am inventat o Facultate de Arte, Hyperion, unde am scos generaţii  de regizori şi actori. Nu am fost niciodată în vacanţă. Nu există timp liber… Nu e simplu să fii în continuu marş”, a încheiat maestrul Geo Saizescu.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 639582-08-19



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


Autocar



Saray

FOCUS MEDIA

Profesionalism focusat pe tine


Fabiz