2019-11-21 03:46

Comparaţie între cele trei cereri de suspendare din funcţie a lui Traian Băsescu din 2007, 2012 şi 2014

 |  21:01
Comparaţie între cele trei cereri de suspendare din funcţie a lui Traian Băsescu din 2007, 2012 şi 2014

Traian Băsescu se află în faţa celei de a treia suspendări din funcţie, după ce Parlamentul nu a reuşit nici în 2007 şi nici în 2012 să îl demită. Artizanul iniţierii suspendării este Călin Popescu Tăriceanu, cel care a formulat o cerere în care a invocat trei acuzaţii la adresa preşedintelui, de încălcare a Constituţiei: partizanatul cu PMP, telefonul dat lui Jean Claude Juncker pentru desemnarea comisarului român, dar şi „promovarea unor raporturi instituţionale necivilizate între participanţii la viaţa publică”. Ziarul PUTEREA vă prezintă o comparaţie între cele trei cereri de suspendare din funcţie a preşedintelui, din 2007, 2012 şi 2014.

În mare grabă, Călin Popescu Tăriceanu a redactat cererea de suspendare din funcţie a lui Traian Băsescu şi, mai mult, a întocmit şi un calendar al suspendării: votul în Parlament pe 26 septembrie, iar referendumul pentru demitere ar urma să fie programat pentru 2 noiembrie. În schimb, Ilie Sârbu, liderul senatorilor PSD, a recunoscut ce ar avea de câştigat cetăţenii de pe urma suspendării lui Traian Băsescu: „Nimic, aici nu este vorba despre cetăţeni”.

Iniţiatorii:  Voiculescu, USL, Tăriceanu

În 2007, preşedintele Comisiei de suspendare a lui Băsescu era Dan Voiculescu. Prim-ministrul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, era în conflict cu Traian Băsescu,  fiind un vehement susţinător al suspendării lui Băsescu la acea vreme.

În 2012, în schimb, Victor Ponta a preferat să declare pe holurile Parlamentului că de suspendarea lui Băsescu se ocupă colegii din USL, întrucât el este şeful Guvernului. O diferenţă este şi la numărul parlamentarilor care au votat pentru suspendarea lui, 322 în 2007 şi doar 256 în 2012, lucru catalogat de Băsescu ca o evoluţie în bine a clasei politice româneşti. Cererea de suspendare a lui Băsescu a fost semnată de către parlamentarii USL, după ce au fost înlocuiţi preşedinţii celor două Camere din Parlament, Blaga şi Anastase.

Fără a fi vreo coincidenţă, cel care  a redactat cererea de suspendare a lui Băsescu din 2014 este tot Călin Popescu Tăriceanu, cel care acum este apropiat politic al lui Victor Ponta.

Interimarii: Văcăroiu,  Antonescu posibil Zgonea

În 2007, în urma suspendării, şef de stat interimar a devenit Nicolae Văcăroiu, cel care era preşedintele Senatului atunci.  În 2007, preşedinte interimar a fost Crin Antonescu, după Băsescu ce a fost suspendat a doua oară. Liberalul fusese anunţat drept candidatul USL pentru cea mai înaltă funcţie în stat, la  alegerile prezidenţiale din 2014. În schimb, Văcăroiu nu ţintea scaunul de şef de stat, faţă de Antonescu.

Cea mai interesantă parte este că, acum, funcţia de preşedinte interimar ar putea să fie ocupată de către nimeni altul decât Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei, cel care a declarat că este coleg cu Mihai Viteazul.

Partizanatul

Motivele suspendării din 2007 au fost expuse pe capitole, fiecare dintre ele fiind însoţite de precizarea articolelor din Constituţie care au fost încălcate. În 2012 s-a acordat o atenţie mai mică referirilor constituţionale ale faptelor preşedintelui. În 2014, preşedintele este acuzat de implicarea în campania elcectorală a PMP.

În 2007, primul capitol era dedicat relaţiei preşedintelui cu partidele şi cu Parlamentul şi se încerca demonstrarea faptului că Băsescu are o atitudine partizană, favorabilă doar PD.

În 2012, la capitolul 3 regăsim „încălcarea separaţiei puterilor în stat”, cu referire la asumările de răspundere. Se consideră că a cerut Guvernului să legifereze fără Parlament.

În cererea din 2014 pe care a redactat-o Tăriceanu, preşedintelui i se reproşează partizanatul cu PMP şi Fundaţia Mişcarea Populară: „Preşedintele s-a implicat concret în acţiuni politice de notorietate publică ce l-au transformat în liderul de facto al Fundaţiei Mişcarea Populară, fundaţie cu activitate eminamente politică, şi al Partidului Mişcarea Populară. Preşedintele României nu numai că a transformat sediul şi logistica Administraţiei prezidenţiale într-un sediu de campanie electorală pentru un partid politic, dar s-a implicat activ şi public de la înălţimea funcţiei şi a folosit influenţa instituţiei prezidenţiale în mod partizan”, se arată în cerere.

Şi în 2007, la Capitolul 2 sunt reunite acuzaţiile privind relaţia sa cu Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice. Potrivit acestora, s-a substituit Guvernului şi l-a atacat zilnic pe premierul Tăriceanu. Băsescu mai era acuzat că nu a consultat Guvernul în problemele majore sau în acţiunile de reprezentare a României.

În 2012 se începe cu acuzaţiile de substituire în atribuţiile Guvernului şi uzurparea rolului premierului. Declaraţia preşedintelui conform căreia îşi adună alături de Guvern o serie de soluţii este interpretată ca o „transformare în prim-ministru”.

În cererea din 2014, un alt motiv invocat în cererea de suspendare este intervenţia directă şi instituţională la preşedintele ales al CE în problema comisarului european: „Intervenţia directă şi instituţională a domnului Traian Băsescu la preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker,  în problema comisarului român din cadrul Comisiei Europene”, se arată în cerere.

Independenţa Justiţiei

Independenţa Justiţiei este „tratată” şi în 2007, şi în 2012. Dacă în 2007 era acuzat că timorează justiţia, că face presiuni asupra CSM şi DNA pentru redeschiderea de dosare, în 2012 este acuzat că este în spatele actului de justiţie şi că îl controlează împotriva adversarilor politici.

În 2007 era acuzat că a atacat Curtea Constituţională şi nu o respectă, în 2012, că instigă la nerespectarea deciziilor CCR şi că face presiuni directe asupra judecătorilor. Nerespectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor este o temă folosită şi în 2007, şi în 2012, dar cu argumente şi în domenii diferite. Astfel, la prima suspendare s-a vorbit despre dreptul la secretul corespondenţei, se vorbea că ar fi implicat în ascultatea telefoanelor, atunci când a avertizat miniştrii să fie atenţi ce vorbesc, dar şi de folosirea serviciilor de informaţii pentru supravegherea clasei politice.

În 2012 se vorbeşte despre dreptul la asistenţă medicală care ar fi încălcat, deoarece Băsescu ar fi încurajat medicii să părăsească ţara. Se vorbeşte şi despre dreptul la pensie şi la salarii, în legătură cu programul de austeritate şi de reducerea salariilor bugetarilor, dar este învinuit că ar fi insultat repetat comunitatea romă.

Totodată,  în cererea actuală din 2014,  ultima acuzaţie este că a promovat raporturi instituţionale în forme necivilizate cu participanţii la viaţa publică: „Preşedintele României, Traian Băsescu, a promovat raporturi instituţionale în forme necivilizate cu participanţii la viaţa publică”, este cea de-a treia acuzație împotriva preşedintelui. 


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2014-09-08



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray