Citeşte şi:
Se estimează la peste patru milioane de persoane numărul românilor care au ales pribegia pentru a scăpa de sărăcia în care trăiau în România, pentru a trăi decent sau pur și simplu pentru a evolua în meseriile pe care și le-au ales.
În majoritate, ei sunt adulți în plină activitate, cu drept de vot și tot în majoritate, muncesc departe de casă pentru a trimite familiilor rămase în țară banii obținuți cu greu, cu speranța că, odată și odată, se vor întoarce.
Iată cifrele concrete din turul întâi:
• 203 – este numărul secțiilor în care au votat peste 500 de oameni, conform rezultatelor finale anunțate de Biroul Electoral Central.
• 154.909. – numărul de voturi strânse în aceste 203 secții din țările unde sunt comunități mai mari de români.
• 3 cabine de vot pe secție, în medie
Ce se poate face fără creșterea numărului de secții de votare, ci doar al cabinelor de vot:
• 5-7 cabine de vot – numărul recomandat pe fiecare secție de BEC
• 1 ștampilă pe fiecare cabină de vot, conform deciziei BEC
• 3 minute – timpul recomandat de BEC pe care ar trebui să îl aibă la dispoziție fiecare alegător pentru vot
• 14 ore (840 minute) - perioada de votare (7.00-21.00) pe fiecare cabină de vot
• 280 de alegători pe fiecare cabină/ștampilă
• 1.421 – totalul cabinelor de vot, conform recomandărilor BEC
TOTAL: 397.880 de voturi dacă se vor pune în practică la maxim recomandările BEC, dar nu se mărește numărul secțiilor de votare.
Cifra reprezintă aproximativ 10% din cetățenii români din străinătate cu drept constituțional la vot.
Datele oficiale arată că în Italia trăiesc peste un milion de români, dar se estimează că numărul este mult mai mare și depășește un milion și jumătate. Și în Spania mai sunt peste 900.000 de persoane, estimarea este de fapt peste un milion, chiar mai mult. Franța are aproximativ 500.000 de români pe teritoriul său, Germania peste 200.000.
Cum se poate rezolva situația votului în străinătate?
Autoritatea Electorală Permanentă recomandă să se organizeze la fiecare secție de votare câte o cabină de vot pentru fiecare 300 de cetățeni înscriși pe liste. Dar nu se precizează prea multe lucruri despre votul pe listele suplimentare, acesta fiind cazul voturilor din Diaspora.
În Italia, unde sunt cei mai mulți dintre românii plecați în străinătate, au fost organizate cele mai multe secții de votare, anume 51 (la ultimul scrutin au fost 55), deci câte o secție la 20.000 de cetățeni. În Spania a fost și mai dramatic, aproape 25.000 de cetățeni pe secție. Cifrele ar fi valabile dacă secțiile de votare ar fi fost împărțite pe comunități proporțional cu mărimea populației din fiecare și, la fel, dacă românii s-ar fi împărțit în consecință. Dacă este adevărat că în Franța sunt în jur de 500.000 de români, iar numărul de secții a fost doar nouă, atunci la turul întâi a fost câte o secție la peste 50.000 de alegători.
Spre comparație, în țară, au fost 18.553 secții de votare pentru un număr de 18,25 milioane de alegători, adică sub o mie de alegători pe fiecare secție.
Unde se votează în lume
Din cele 294 de secții de votare pe care le-a organizat România în țări de pe întreg mapamondul, aproape o treime sunt în țări unde comunitățile românești sunt mici și pur și simplu există ambasade sau consulate. De exemplu există câte o secție în capitalele unor state ca Zimbabwe (au fost 6 voturi în turul I), Sudan (7 voturi), Angola (16 voturi), Etiopia (16 de voturi) sau Tunisia, pe continentul african, în Coreea de Nord, Filipine (34 de voturi), Sri Lanka (10 voturi), Uzbekistan (20 de voturi), Turkmenistan (13 voturi), Indonezia (33 voturi), Malaiezia (52 voturi) sau Iran (34 voturi), în Asia. Până și la Damasc, în Siria, este o secție de votare, în ciuda conflictelor armate din zonă. Cine va vota acolo, în afară de membrii personalului diplomatic, e greu de spus. La turul întâi, la secția din Damasc au votat 26 de Români. Prin America de Sud regăsim câte o secție de votare în Columbia (36 voturi), Peru (45 voturi), Argentina (34 voturi), Uruguay (21 voturi) și Venezuela (27 voturi). Oricare din aceste secții este justificată, pentru că toți românii au dreptul constituțional de a-și alege președintele.
Câți ar fi votat dacă organizarea era perfectă? Nu vom afla niciodată.
Corlăţean „demisionat”, Meleşcanu ministru
La o zi după protestele de solidaritate cu Diaspora din toată ţara şi mai mult de o săptămână de când mii de români din străinătate au stat la coadă pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidenţiale, ministrul Titus Corlăţean şi-a prezentat demisia de la conducerea Ministerului Afacerilor Externe. Explicaţia oficială a fost că MAE susţine în continuare că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare pentru turul al doilea din Diaspora. Avem deja un nou ministru la Externe, Teodor Meleşcanu, care spune că „principalul obiectiv este asigurarea dreptului de vot pentru toţi românii”.
„Prima discuţie o voi avea cu BEC şi cu această ocazie voi trage concluziile necesare în legătură cu toate modalităţile care pot să fie folosite pentru ca toţi românii din Diaspora să îşi exercite dreptul de vot”, a spus Meleşcanu înainte de a ajunge la Palatul Cotroceni pentru a depune jurământul de învestire în funcţie.
Înainte ca Teodor Meleşcanu să depună jurământul ca ministru de Externe, preşedintele Traian Băsescu a declarat că numirea a fost făcută datorită situaţiei şi că demisia lui Titus Corlăţean a fost târzie: „Vreau să ştiti că, domnule ministru, nici pe dumneavoastră nu v-aş fi numit, având în vedere întâmplările din ultimul an de mandat al dumneavoastră la SIE, dar o fac datorită urgenţei şi mai ales am rămas cu o declaraţie a dumneavoastră în minte că dacă aţi fi fost ministru de Externe nu s-ar fi întâmplat ce s-a întâmplat cu votul din Diaspora”.
Fără jocuri electorale la MAE
O altă explicaţie a lui Corlăţean pentru demisia sa a fost că el ca ministru şi echipa sa de la MAE nu poate accepta să fie implicat în jocul electoral al „domnilor Băsescu şi Iohannis”. „Nu pot să accept şi nu accept să încalc legea şi legalitatea, nu pot accepta ca instituţia MAE să fie forţată, obligată să încalce legea şi legalitatea pe considerente de interese politice, electorale ale domnilor Băsescu şi Iohannis şi nu pot accepta să ofer motive de contestare a rezultatelor alegerilor prezidenţiale din turul doi pe considerente de nelegalitate a înfiinţării de noi secţii de votare în străinătate”, a subliniat Corlăţean.
