2019-11-13 00:09

PNL acuză PSD că boicotează „străinătatea”. Problemele votului prin corespondenţă irită românii din Diaspora

 |  21:01
PNL acuză PSD că boicotează „străinătatea”. Problemele votului prin corespondenţă irită românii din Diaspora

Pentru românii din străinătate, votul prin corespondenţă a devenit un subiect foarte important după ultimele alegeri prezidenţiale. Incompetenţa şi reaua-voinţă a autorităţilor de la Bucureşti au umilit atunci zeci de mii de conaţionali, grupaţi la cozi de kilometri şi treziţi cu noaptea-n cap pentru a vota. A fost o simplă întâmplare pentru parlamentarii autohtoni, care fac ce fac şi amână adoptarea legii ce ar simplifica votul pentru românii din Diaspora. Poate va fi altfel luni, când Biroul Comisiei de Cod Electoral se va întâlni cu reprezentanţii grupurilor parlamentare pentru a discuta proiectul Legii votului prin corespondenţă.

Până atunci, deputatul liberal pentru Diaspora Ovidiu Raeţchi a solicitat adoptarea de urgenţă a proiectului de lege privind votul prin corespondenţă, pentru ca acesta să poată fi aplicat la alegerile din 2016. Raeţchi a indicat că PSD urmăreşte amânarea aplicării votului prin corespondenţă cu patru ani, citând o declarație a Gabrielei Podașcă, vicepreședinte al Comisiei de Cod Electoral. Aceasta a dat de înțeles că partidul său ia în considerare introducerea votului prin corespondență abia la prezidențialele din 2019. „După ce a amânat tema timp de şase luni şi au refuzat să răspundă solicitărilor PNL de a convoca o sesiune extraordinară pentru adoptarea votului prin corespondenţă, aşa cum se procedează în chestiunea Codului Fiscal, PSD admite - nici mai mult, nici mai puţin - că ia în calcul amânarea cu patru ani a votului prin corespondenţă!”, a spus Raeţchi, conform Agerpres. Acesta a amintit că, după ce PSD a susţinut că este necesară o altă iniţiativă legislativă, PNL a depus nu demult un proiect privind votul prin corespondenţă pe baza căruia se pot începe discuţiile.

La Comisia electorală condusă de liberalul Mihai Voicu au fost înregistrate mai multe propuneri privind votul prin corespondenţă, dar nu s-a ajuns la un acord în sesiunea parlamentară februarie-iunie, deşi toate partidele anunţaseră că această temă are prioritate legislativă.

PMP dă vina pe PNL şi PSD

Între timp, Partidul Mişcarea Populară (PMP) acuză PNL şi PSD că se împotrivesc adoptării Legii votului prin corespondenţă. „Partidul Naţional Liberal şi Partidul Social Democrat mimează preocuparea faţă de introducerea votului prin corespondenţă. În realitate, ambele partide sunt împotriva schimbării legii care ar putea permite celor patru milioane de români de peste hotare să poată vota în condiţii decente, aşa cum votează cetăţenii altor state ale Uniunii Europene”, au transmis popularii. De altfel, în decembrie 2014, social-democraţii şi liberalii au respins legea votului prin corespondenţă, iar iniţiativele legislative ale preşedintelui PMP, Eugen Tomac, pe această temă nu au fost încă luate în discuţie, deşi acesta, la 4 martie, a depus din nou Legea votului prin corespondenţă şi Legea votului electronic în Parlament. Ambele iniţiative sunt de şase luni în Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, a propunerilor legislative privind modificarea Legii partidelor politice şi a Legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. PMP mai arată că din luna martie şi până în prezent, Comisia creată special pentru modificarea legislaţiei în ceea ce priveşte organizarea alegerilor nu a organizat nici măcar o dezbatere pe marginea celor două iniţiative şi nici nu a comunicat vreun punct de vedere oficial faţă de acest demers.

Diaspora cere dizolvarea Parlamentului

Între timp, sătui de situaţia creată, românii din Diaspora vor cere dizolvarea Parlamentului dacă nu se aprobă votul prin corespondenţă. Anunţul a fost făcut de Daniel Ţecu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE).

„Am înţeles că va exista o sesiune extraordinară peste puţin timp. Dacă în perioada asta nu se va vota votul prin corespondenţă şi votul electronic, nu mai este posibil. De aceea, sunt pregătit să îi cer preşedintelui României dizolvarea Parlamentului, care nu a fost capabil să creeze o lege pentru românii din Diaspora, în timp ce (n.r. - parlamentarii) au fost capabili şi au avut timp să îşi creeze legi pentru a-şi mări salariile şi pentru a-şi crea pensii pentru ei”, a declarat Daniel Ţecu.

Altfel, reprezentanţii Uniunii Salvați Bucureștiul (USB) și a Asociației Salvați Bucureștiul (ASB), Dan Podaru și Anca Vlăduță, au susținut în cadrul dezbaterii publice organizate de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), că noua Lege a finanțării partidelor blochează participarea activă a Diasporei la campaniile electorale din țară. ,,Campaniile de crowdfunding (donații on-line, donații prin SMS), care sunt deja o obișnuință în democrațiile consolidate, sunt practic imposibile în baza Normelor metodologice, din două motive: obligația întocmirii unui contract de donație, indiferent de suma donată, și obligația preluării codurilor numerice personale ale persoanelor fizice donatoare. Aceste condiții fac imposibilă participarea activă a Diasporei la campaniile electorale din țară”, a precizat Anca Vlăduță.

O altă problemă vizată de reprezentanții USB și ASB este legată de faptul că unele prevederi din Normele metodologice contravin chiar legii. Astfel, în cazul municipiului București, pentru rambursarea de către stat a cheltuielilor din campania electorala, legea prevede obținerea pragului de 3% prin cumularea voturilor obținute la pozițiile de primar general, primari de sector, Consiliul General al Municipiului București, Consiliile Locale ale sectoarelor, iar în Normele metodologice se prevede obținerea simultană a scorului de 3% la fiecare dintre cele patru categorii de vot. Astfel, dacă un partid obține în alegeri 8% din voturi pentru funcția de primar general, 8% pentru primari de sector, 8% pentru Consiliul General și 2% pentru Consiliile locale ale sectoarelor, conform legii are dreptul la rambursarea cheltuielilor, însă conform Normelor metodologice nu are acest drept. În acest context, s-ar crea un blocaj al participării partidelor mici la procesul electoral, deși spiritul legii este acela al deschiderii pentru o participare cât mai largă la alegeri.

În urma dezbaterilor și a propunerilor expuse, AEP va prezenta un punct de vedere la Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/ 2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2015-08-23



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray