2019-12-09 14:27

Românii nu mai votează din democrație

 |  21:01
Românii nu mai votează din democrație

Răzvan Mateo Mateescu

Alegerile europarlamentare în România nu pot fi considerate un semnal relevant, altul decât cel despre testul mașinilor de vot. Miza considerată de către români prea îndepărtată de interesul lor, combinată cu repulsia față de partide, politicieni și politică în general, au făcut ca procentul celor care au votat să fie redus, deși mai mare decât în 2009.

De fapt, despre prezență trebuie spus că puțini sunt cei care se așteptau la un procent care să treacă de 30%, tocmai având în vedere că scrutinul pentru Parlamentul European nu se bucură de prea mare atenție în toate statele membre ale UE. O posibilă explicație poate fi aceea că resentimentele față de alții i-au scos la votare, cu alte cuvinte un număr important dintre cei care s-au dus la urne au votat nu atât pentru partidul lor preferat, ci mai degrabă împotriva celorlalte partide. A doua explicație ar fi că aparatele de partid au reușit să mobilizeze mai mulți oameni decât în 2009. În fine, procentele obținute de Mircea Diaconu sunt printre cele care au făcut diferența.

Absenţii i-au sancționat pe toți

Cât despre marele procent al celor care și de această dată nu s-au prezentat, o posibilă concluzie ar fi că politica a îndepărtat de procesul democratic al votului pe majoritatea concetățenilor noștri. Dar cea mai importantă motivație, în procente, pare totuși să fie aceea că milioane de români activi, cu drept de vot, au plecat în bejenie, să își câștige pâinea în toate colțurile Europei sau în alte țări și mai îndepărtate și pentru care statul nu a fost în stare nici de această dată să pună la punct un sistem prin care să poată să își exprime votul. De ce nu a făcut-o, altă explicație decât aceea că guvernanții socialiști s-au ferit de părerea lor (prin tradiție, de dreapta) nu a apărut.

Veștile proaste

Veștile sunt mult mai dezastruoasă în realitate. Din milioanele de voturi care rămân la numărătoare, de fapt doar un procent devastator de mic este destinat funcționării democrației sau unei viziuni politice asupra societății.

Cu totul altele sunt motivele pentru care acest „rest” de populație s-a prezentat la urne și a ajuns să decidă în numele celorlalți.

Fără să știe prea multe despre Parlamentul European și influența asupra vieților lor, cetățenii au ascultat îndemnurile oamenilor politici pe care îi simpatizează.

Această situație a fost observată mai ales în mediul rural, unde, ca de obicei, s-au înregistrat și cele mai multe cazuri de mită electorală. Cât reprezintă procentul celor care de fapt au fost ademeniți la vot prin „cadouri” nu ni-l putem decât închipui și pare a fi un fenomen foarte răspândit, dacă nu generalizat.

În unele locuri părea că au loc adevărate răzmerițe ale sătenilor dornici de vot pentru viitorul democratic al Europei, când colo era vorba despre conflicte pe față între echipele plătite de unul sau de altul dintre partide

Una peste alta, numărul de voturi venite din mediul rural (36,88%) a fost egal (aproape la virgulă) cu acela din 2009 (36,56%).

„Fenomenul” Diaconu

Urbanul a avut o creștere semnificativă, care a ridicat procentul total peste așteptări. Dacă în 2009 au votat doar 20,4% dintre orășeni, acum s-au înregistrat voturile a 28,69% dintre ei.

Opt procente clare din populația urbană. Prima observație în această privință este că Mircea Diaconu a fost primul beneficiar al acestora. Aproape toate dintre voturile primite de actor au provenit din orașele mari. „Ajutat” de media pro-guvernamentală, el a fost portretizat ca un erou nedreptățit de „sistemul băsist”, de o justiție definită de aceleaşi instituții de informare publică drept comandată de la Cotroceni. Mulți consideră că a fost folosit ca să „fure” din voturile care ar fi mers altfel la PNL. Dar PSD încearcă să își aroge și aceste procente susținând că a avut o întreagă campanie pentru a-l ajuta pe Diaconu. Ba chiar a găsit o explicație și pentru numărul foarte mare de voturi anulate prin aceea că votanții au înțeles să pună ștampila atât pe PSD, cât și în dreptul actorului politician. Poate ar trebui să se verifice și cele 321.579 (5,7%) de buletine anulate, să aflăm cine a pierdut (sau cine a câștigat) cel mai mult și de ce prin anularea lor.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2014-05-28



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray