2019-10-21 13:48

Viorica Dăncilă, scrisoare pentru Iohannis! Premierul solicită numirea Olguţei Vasilescu şi lui Mircea Drăghici în funcţiile de miniştri

 |  12:45
Viorica Dăncilă, scrisoare pentru Iohannis! Premierul solicită numirea Olguţei Vasilescu şi lui Mircea Drăghici în funcţiile de miniştri

Premierul Viorica Dăncilă a transmis, luni, preşedintelui Klaus Iohannis, o scrisoare de răspuns la adresa din 17 ianuarie 2019 privind condiţiile de legalitate în legătură cu propunerile de numire în funcţia de viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice a Liei-Olguţa Vasilescu şi a lui Mircea-Gheorghe Drăghici în funcţia de ministru al transporturilor. Dăncilă reiterează solicitările de numire a celor doi în funcţiile menţionate.

Guvernul anunţă că premierul Viorica Dăncilă a transmis, în cursul dimineţii, preşedintelui României, Klaus Iohannis, o scrisoare de răspuns la adresa din 17 ianuarie 2019 privind condiţiile de legalitate în legătură cu propunerile de numire în funcţia de viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice a doamnei Lia-Olguţa Vasilescu şi a domnului Mircea-Gheorghe Drăghici în funcţia de ministru al transporturilor, reiterate prin adresa nr. 5/105/10.01.2019.

"Având în vedere prevederile art. 85 alin. (2) din Constituţia României, republicată, prin adresa sus rubricată am propus să dispuneţi emiterea decretelor prezidenţiale prin care doamna Lia-Olguţa Vasilescu să fie numită în funcţia de viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice şi domnul Mircea-Gheorghe Drăghici să fie numit în funcţia de ministru al transporturilor. În calitate de prim-ministru, în virtutea votului de încredere obţinut în Parlament, beneficiez de dreptul exclusiv de apreciere şi de alegere a persoanelor propuse a face parte din echipa guvernamentală pe care o conduc", afirmă Dăncilă în scrisoare.

Ea arată că, în mod evident, propunerile formulate trebuie să îndeplinească condiţiile de legalitate, astfel cum sunt prevăzute în art. 2 al Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare.

"Sistemul constituţional din România a consacrat caracterul bicefal al puterii executive, iar practica Curţii Constituţionale a României a stabilit principiul cooperării şi colaborării loiale între autorităţile statului pe calea interpretării coroborate a normelor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (4) referitoare la valorile supreme ale statului român şi la principiul echilibrului puterilor în stat. În acest context, în cei 30 de ani ai evoluţiei României ca stat democratic, cu toate că au existat diferenţe de opţiuni politice între Preşedintele României şi primulministru, colaborarea între vârfurile puterii executive a funcţionat, chiar cu unele sincope, scopul final fiind atât evitarea blocării activităţii instituţiilor statului, cât şi susţinerea dezvoltării economico-sociale a ţării noastre, iar aplicarea prevederilor art.85 alin.(2) din Constituţia României, republicată, nu a întâmpinat niciun obstacol", mai arată Dăncilă.

Potrivit premierului, "din păcate, în prezent, în pofida tuturor eforturilor făcute şi a deschiderii manifestate, ne-am confruntat cu refuzul dumneavoastră expres de a numi persoanele nominalizate în funcţia de ministru, iniţial fără un motiv clar exprimat sau pe baza unor aprecieri generale, nefundamentate şi apoi pe motivul neîndeplinirii condiţiilor de legalitate în legătură cu aceste propuneri".

"Fără îndoială, este de neconceput ca un prim-ministru să propună Preşedintelui României pentru a fi numite în funcţia de membru al Guvernului persoane care nu îndeplinesc cerinţele exprese ale art. 2 din Legea nr. 90/2001, precitată. Astfel, propunerile pe care le reiterez de două luni se referă la persoane cu o experienţă şi o probitate netăgăduite, capabile să exercite înaltele demnităţi pentru care sunt nominalizate, cu atât mai mult cu cât una dintre nominalizări se referă la o persoană care a mai îndeplinit funcţia de membru al Guvernului. Insistenţa dumneavoastră în a se ataşa unui înscris între primul-ministru al României şi Preşedintele ţării acte care să probeze respectarea cerinţelor de legalitate este fără precedent în practica raporturilor constituţionale între autorităţile puterii executive şi creează premisele pentru ducerea în derizoriu a unor prerogative şi raporturi constituţionale", susţine Dăncilă în scrisoare.

Conform acesteia, este foarte important de menţionat faptul că verificarea îndeplinirii condiţiilor de legalitate ale celor două nominalizări a fost efectuată de către secretarul general al Guvernului, prealabil înaintării propunerilor respective către Administraţia Prezidenţială.

"Având în vedere faptul că cele două propuneri respectă toate condiţiile prevăzute de Constituţia României, republicată şi de legile organice aplicabile, reiterez solicitarea de emitere a decretelor prezidenţiale prin care doamna Lia-Olguţa Vasilescu să fie numită în funcţia de viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice şi domnul Mircea-Gheorghe Drăghici să fie numit în funcţia de ministru al transporturilor, şi, totodată, să înceteze efectele Decretului Preşedintelui României nr. 46/2019 pentru desemnarea unui membru al Guvernului ca ministru interimar şi ale Decretului Preşedintelui României nr. 47/2019 pentru desemnarea unui membru al Guvernului ca ministru interimar", mai arată Dăncilă.

Aceasta adaugă: "Totodată, deşi nu este prevăzută o obligaţie legală în acest sens în Constituţia României, republicată şi în legile organice, anexez toate înscrisurile necesare privind îndeplinirea condiţiilor de legalitate pentru cele două nominalizări".

"1. Pentru doamna Lia-Olguţa Vasilescu: - Carte de identitate seria DX nr. 683817, emisă de SPCJEP Dolj la data de 18.01.2010, în copie legalizată; - Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată, privind exerciţiul deplin al drepturilor electorale şi inexistenţa cazurilor de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare; - Certificat de cazier judiciar nr. 18938081 din 10.01.2019 emis de Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul de Poliţie al judeţului Dolj, legalizat; - Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată, privind neapartenenţa la structurile fostei Securităţi în sensul art. 2 lit. a)-c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii; - Curriculum-Vitae actualizat, cu semnătură olografă.

2. Pentru domnul Mircea-Gheorghe Drăghici: - Carte de identitate seria AZ nr. 063485, emisă de SPCJEP Argeş la data de 20.07.2015, în copie legalizată; - Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată, privind exerciţiul deplin al drepturilor electorale şi inexistenţa cazurilor de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare; - Certificat de cazier judiciar nr. 18938510 din 10.01.2019 emis de Inspectoratul General al Poliţiei Române, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, legalizat; - Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată, privind neapartenenţa lastructurile fostei Securităţi în sensul art. 2 lit. a)-c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii; - Adeverinţa nr. 786/19.02.2009 emisă de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii; - Curriculum-Vitae actualizat, cu semnătură olografă", sunt actele menţionate în scrisoare.

Preşedintele Klaus Iohannis i-a trimis, joi, o scrisoare premierului Viorica Dăncilă, precizând că, în continuare, propunerile de numire în funcţia de membru al Guvernului nu fac dovada îndeplinirii tuturor condiţiilor de legalitate, astfel încât să li se poată da curs.

Văzând incidenţa dispoziţiilor art. 85 alin. (2) şi ale art. 105 din Constituţie, precum şi a celor ale art. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, potrivit cărora pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, şi ţinând seama şi de jurisprudenţa Curţii Constituţionale,

”Luând în considerare că legea prevede un regim juridic diferit pentru membrii Parlamentului şi pentru membrii Guvernului, atât în ceea ce priveşte incompatibilităţile, cât şi în ceea ce priveşte condiţiile de exercitare a celor două funcţii de demnitate publică, numai persoana în cauză putând să declare pe propria răspundere că nu se află în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege,

Reţinând că nici Constituţia şi nici legea nu stabilesc un regim derogatoriu pentru accederea în funcţia de membru al Guvernului cu privire la dovada îndeplinirii condiţiei prevăzute de Legea nr. 90/2001, respectiv aceea de a nu fi suferit condamnări penale, şi având în vedere dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, potrivit cărora «în cazierul judiciar se ţine evidenţa persoanelor fizice şi a persoanelor juridice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal sau administrativ conform Codului penal, precum şi a celor faţă de care au fost dispuse măsuri procesual-penale», certificatul de cazier judiciar fiind singurul document care atestă situaţia judiciară a unei persoane,

Constatând că documentaţia care însoţeşte propunerea (respectiv copia cărţii de identitate şi curriculum vitae actualizat) este incompletă, astfel încât nu se poate verifica îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute de art. 105 din Constituţie şi de art. 2 din Legea nr. 90/2001 pentru numirea în funcţia de membru al Guvernului,

Vă aduc la cunoştinţă că, în continuare, propunerile de numire în funcţia de membru al Guvernului nu fac dovada îndeplinirii tuturor condiţiilor de legalitate, astfel încât să li se poată da curs“, i-a transmis, joi, preşedintele Klaus Iohannis premierului Viorica Dăncilă.

Secretarul general al Guvernului a anunţat că Executivul va trimite din nou propunerile de numire a lui Mircea Drăghici şi a Olguţei Vasilescu în posturile de miniştri, împreună cu actele solicitate „inutil” de către preşedintele Klaus Iohannis.

Lia Olguţa Vasilescu spunea că refuzul şefului statului este un caz „unic în istoria postdecembristă” şi că vineri ea şi Mircea Drăghici urmau să dea în faţa unui notar declaraţii că nu se află în situaţiile de incompatibilitate prevăzute de lege.

„Eu i-am transmis cartea de identitate (...) sunt cetăţean român, cu domiciliul în România şi, de asemenea, am scos şi certificatul de cazier judiciar pe care l-am transmis Guvernului încă de acum o săptămână. Nu s-a pus la dosarul care s-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis, dar s-a certificat prin semnătura doamnei prim-ministru că acesta există. Se pare că nu o crede pe doamna prim-ministru că există”, a spus Vasilescu joi, într-o emisiune la România Tv.

În ceea ce priveşte eventuale incompatibilităţi, Olguţa Vasilescu a spus că va face o declaraţie şi „prin notar”, deşi legea prevede că are la dispoziţie 15 zile pentru a ieşi din eventuala situaţie de incompatibilitate.

„De fiecare dată s-au făcut verificări, se fac de agenţiile de specialitate, i-am transmis curriculum vitae din care reieşea faptul că n-am nicio incompatibilitate, sub semnătură, deci nu aşa cum spune preşedintele şi mâine o să-i facem şi prin notar, că dacă aşa se cere, mai nou. Şi eu şi Mircea Drăghici suntem programaţi mâine, la ora 9.00, la notar. Nu fac mişto. Preşdintele Klaus Iohannis face mişto şi nu de noi, ca persoane, ci de două ministere care la ora actuală nu au miniştri. E o situaţie foarte problematică pentru România după preluarea preşedinţiei”, a adăugat fostul ministru.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2019-01-21



Parerea ta...

DACIAN
21 Ian 2019

CONDIŢIILE NECESARE SI OBLIGATORII PENTRU ACCESUL SPRE O DEMOCRAŢIE REALĂ ŞI IREVERSIBILĂ O societate provenită dintr-un regim dictatorial sau autoritar poate fi considerată cu o democraţie reală dacă în primul rând, noul sistem politic îndeplineşte trei condiţii minimale si anume: - existenţa unui stat; - a unei tranziţii democratice complete; - şi a unui guvern ce conduce democratic. Nu poate exista democraţie, fără stat şi nici dacă nu s-a înfăptuit tranziţia în mod democratic sau dacă guvernele rezultate în urma alegerilor libere încalcă constituţia, violează drepturile individuale şi ale minorităţilor, încalcă funcţiile legitime ale legislativului şi nu guvernează în limitele statului de drept . Statul, (comportamentul oficialităţilor publice), dacă nu este constrâns eficient, de către un sistem de legi, instituţii ale justiţiei, agenţii semiautonome de control şi norme ale societăţii civile, în sensul asigurării transparenţei si responsabilităţii faţă de interesul comunitar, democraţia va fi slăbită de abuzul si cinismul politic, iar actorii nu vor reuşi să se angajeze în direcţia consensului asupra regulilor jocului. Pe lângă un stat funcţional, pentru ca o democraţie să fie viabilă este necesar în al doilea rând să existe interconectate alte cinci condiţii si anume; a) - să se creeze premizele pentru dezvoltarea unei societăţi civile libere şi viguroase; b) - să existe o societate politica relativ autonomă; c) - pe teritoriu statului toţi actorii politici, în special guvernul şi aparatul de stat, trebuie să fie supuşi în mod eficient domniei legii, care protejează libertăţile individuale şi viaţa asociaţională; d) - trebuie să existe o birocraţie de stat la dispoziţia guvernului democratic; e) - trebuie să existe o societate economică instituţionalizată; Prin conceptul de “societate civilă” se
DACIAN
21 Ian 2019

Prin conceptul de “societate civilă” se înţelege acea arenă a societăţii unde indivizi, mişcări şi grupuri cu organizare proprie şi relativ autonome încearcă să articuleze valori, să creeze asociaţii şi solidarităţi şi să promoveze interese legitime. Iar “societatea politică” este arena în care actorii politici concurează pentru dreptul legitim de a exercita controlul asupra puterii publice şi aparatului de stat. Prin ea însăşi, societatea civilă poate distruge un regim nedemocratic dictatorial sau autoritar, dar consolidarea democratică implică şi existenţa societăţii politice. Este foarte important şi trebuie subliniat că nu numai diferenţa dintre societatea civilă şi cea politică trebuie reliefată ci şi complemntaritatea lor care din cauza unor interese meschine şi nelegitime nu este întotdeauna recunoscută. Una dintre cele două arene este în mod frecvent subestimată în favoarea celeilalte. O societate civilă bine organizată şi viguroasă cu iniţiative, având capacitatea de a genera alternative politice şi de a armoniza guvernul şi statul, ajută la începerea şi finalizarea tranziţiilor, la rezistenţa faţa de întoarcerea la vechiul regim. Intermedierea dintre stat şi societatea civilă, precum şi structurarea compromisului dintre acestea, sunt de asemenea sarcini legitime şi obligatorii ale societăţii politice. În sinteză societatea politică informată, presată şi reînoită periodic de societatea civilă trebuie să atingă cumva un acord realizabil asupra multitudinii de moduri în care puterea democratică să fie modelată şi exercitată. Pentru a se obţine o democraţie reala şi ireversibilă gradul de libertate şi autonomie al societăţii civile şi politice trebuie să fie determinat de domnia legii. Un stat de drept “supus legii” a fost una din cele mai mari cuceriri ale liberalismului european şi din Japonia şi este crucial pentru democrati
DACIAN
21 Ian 2019

Un stat de drept “supus legii” a fost una din cele mai mari cuceriri ale liberalismului european şi din Japonia şi este crucial pentru democratizare. Este cea mai importantă modalitate prin care guvernul ales şi administraţia de stat se supun unei reţele de legi, tribunale, agenţii semiautonome de control şi norme ale societăţii civile, care controlează tendinţele ilegale ale statului şi totodată îl fixează ferm într-o reţea interconectată de mecanisme ce necesită transparenţă şi responsabilitate. Cu cât mai multe instituţii ale statului funcţionează după principiile statului de drept, cu atât este mai mare calitatea democraţiei şi societatea este mai bună. Constituţionalismul şi domnia legii trebuie să distingă ce posturi publice pot fi ocupate prin alegeri, procedurile prin care vor fi aleşi deţinătorii acestor posturi şi definirea şi limitarea puterii acestora, astfel încât membrii societăţii să accepte rezultatele jocului democratic. O democraţie în care, există lideri ce se bucura de “legitimitate” aşa zis democratică şi le permite ca în mod discreţionar să ignore principiile statului de drept, nu se încadrează întru-un regim democratic. Democraţia este o formă de guvernare în care drepturile cetăţenilor sunt garantate şi protejate. Pentru aceasta, o guvernare democratică trebuie sa-şi exercite funcţiile printr-un monopol al folosirii legitime a forţei pe teritoriul său. Chiar dacă statul nu ar avea alte atribuţii decât acestea, ar trebui să introducă taxe obligatorii pentru a plăti armata, poliţia, judecătorii şi alte servicii de baza, pentru toate acestea este necesara o birocraţie dimensionată obiectiv şi de un randament maxim. O birocraţie utilizabilă oferă statului capacitatea administrativă de a îndeplini funcţiile esenţiale ale guvernării: menţinerea ordinii, judecarea disputelor, construirea infrastructurii, facilitarea schimburilor econ
DACIAN
21 Ian 2019

O birocraţie utilizabilă oferă statului capacitatea administrativă de a îndeplini funcţiile esenţiale ale guvernării: menţinerea ordinii, judecarea disputelor, construirea infrastructurii, facilitarea schimburilor economice, apărarea graniţelor naţionale şi colectarea taxelor necesare finanţării acestor activităţi s.a.. Referitor la arena numită “societate economică” atrage atenţia doua afirmaţii: în primul rând, niciodată nu a existat şi nu poate exista o democraţie reală care să aibă o economie de comandă; în al doilea rând, niciodată nu a existat o democraţie modernă care să aibă o economie de piaţă pură. Performanţa economică este o parte importantă din provocarea unei guvernări. Democraţiile moderne durabile necesită un set de norme, instituţii şi reglementări acceptate şi modelate socio-politic care să medieze între stat şi piaţă. Adam Smith menţionează în acest context trei sarcini importante ale statului; mai întâi datoria de a apăra societatea de orice atac sau invazie, apoi de a apăra, pe cât posibil, pe orice membru al societăţii şi de a împărţi dreptatea, şi în al treilea rând datoria de a înfăptui şi întreţine anumite lucrări publice, care nu pot constitui interes pentru un particular. Cel mai important lucru este că, democraţia reclamă contestarea publică liberă a priorităţilor şi politicilor guvernamentale. Dacă o democraţie nu ar produce politici care să genereze bunuri publice sub mandat guvernamental în domeniile educaţiei, sănătăţii şi transporturilor şi nu ar asigura un anumit grad de siguranţă economică pentru cetăţenii săi şi o anumită reducere a marilor inegalităţi economice, democraţia nu ar fi viabilă. În concluzie, o democraţie modernă reală şi ireversibilă poate fi înţeleasă ca incluzând cele cinci arene mari menţionate, interconectate, fiecare dintre ele trebuind să aibă propriul principiu fundament
DACIAN
21 Ian 2019

În concluzie, o democraţie modernă reală şi ireversibilă poate fi înţeleasă ca incluzând cele cinci arene mari menţionate, interconectate, fiecare dintre ele trebuind să aibă propriul principiu fundamental de organizare şi funcţionare. Instituţiile democratice, afectează calitatea vieţii membrilor societăţii. Tribunalele, banca centrală, agenţiile şi instituţiile pentru servicii publice şi spitalele publice nu sunt guvernate sau administrate democratic, iar şefii lor nu sunt aleşi de cetăţeni. Drept urmare, există probleme specifice funcţionării statului şi în mod particular instituţiilor şi proceselor politice democratice, ceea ce permite să tratăm separat calitatea democraţiei de calitatea societăţii. Calitatea democraţiei poate influenţa pozitiv sau negativ calitatea societăţii, dar cele două noţiuni nu pot fi confundate . Deciziile de politici publice luate de guverne şi legiuitori democratici afectează cu siguranţă calitatea vieţii în special pe termen lung dar, nici o democraţie nu poate asigura existenţa bancherilor de încredere, a antreprenorilor cu iniţiativă, a medicilor devotaţi pacienţilor, a profesorilor competenţi, a artiştilor şi oamenilor de ştiinţa creativi sau a poliţiştilor, procurorilor si judecătorilor oneşti. În acest context cu cât democraţii sugerează mai mult că, realizarea politicilor democratice va duce la dobândirea celorlalte bunuri cu atât va fi mai mare eventuala deziluzie. De aceea, în aceste condiţii impuse la un moment dat de interesul public şi de stadiul evoluţiei societăţii democratice este necesar, ca anumite funcţii din structura Guvernului cum ar fi, Ministrul Justiţiei, Procurorul General, Ministrul Administraţiei şi Internelor, Ministrul Finanţelor Publice şi Şeful Agenţiei de Privatizare, să fie ocupate de persoane care să aibă avizul Forumului Societăţii Civile. Asemenea proceduri au dat rezultate remarcabile, în
DACIAN
21 Ian 2019

Asemenea proceduri au dat rezultate remarcabile, în ceea ce priveşte asanarea morală a societăţii, în ţările UE şi au condus la instituirea mecanismului privind demisia (din iniţiativă proprie) “de onoare” a celor care n-au reuşit să asigure din motive imputabile direct sau indirect parametrii performanţi de guvernare angajaţi iniţial pentru realizarea politicilor publice. Privitor la calitatea şi stadiul tranziţiei către o societate democratică trebuie avut în vedere ca, costurile acesteia să fie suportate proporţional de fiecare cetăţean în funcţie de poziţia sa socială şi fără nici o deosebire sau discriminare, iar pe parcursul acestui proces trebuie aplicate în mod riguros mecanismele de redistribuire raţională a “bunăstării statului”. Acest proces nu poate fi manageriat decât cu, concursul tuturor forţelor progresiste şi democratice existente în societate, mai ales în cazul transformărilor postcomuniste, când trebuie reevaluată şi luată o hotărâre cu privire la soarta proprietăţii întregului popor. Existenţa însăşi a unei societăţi omeneşti generează prin diversitatea şi multitudinea valorilor membrilor săi atât bunăstare cât şi o varietate de nevoi, dacă nu se pun în practică mecanisme şi proceduri pentru a frâna instinctele animalice care animă fiinţa umană, din păcate pentru bunul mers al omenirii, societatea nu se poate dezvolta în coordonate corespunzătoare de echitate şi moralitate. Istoria a dovedit că, cu cât societatea se dezvoltată mai rapid cu atât mai mult elita ce deţine puterea este mai acaparatoare în defavoarea inclusiv a producătorilor de bunuri şi servicii dar, mai ales a săracilor, îngreunând astfel executarea saltului calitativ necesar în cadrul ciclurilor de reproducţie socio – economică. Cetăţenii noilor democraţii îşi construiesc judecăţile de valoare despre sistemul lor politic nu numai pe baza a ceea ce aceste sisteme of
DACIAN
21 Ian 2019

Cetăţenii noilor democraţii îşi construiesc judecăţile de valoare despre sistemul lor politic nu numai pe baza a ceea ce aceste sisteme oferă din punct de vedere economic, ci şi bazându-se pe gradul în care acestea distribuie scopuri politice valorizate cum ar fi libertatea, ordinea, domnia legii, responsabilitatea, reprezentativitatea şi mai presus de toate eficacitatea. Cu alte cuvinte cetăţenii se aşteaptă ca democraţiile lor să guverneze democratic, în conformitate cu legile şi constituţia şi eficient în sensul alegerii şi implementării unor politici care se adresează celor mai importante probleme cu care se confruntă societatea. Printre cele mai frecvente cauze ale alienării, delegitimării şi colapsului democraţiei sunt: - abuzarea procedurilor şi normelor democratice de către oficialităţile guvernamentale şi liderii politici înşişi, astfel încât democraţia începe să fie privită ca o simulare; - adoptarea violenţei politice de către actorii semnificativi care sunt fie marginalizaţi în procesul democratic, fie nerăbdători cu procedurile acestuia; - incapacitatea guvernelor de a decide şi acţiona ca rezultat al fragmentării, polarizării şi impasului politic. Uneori, democraţia pare pur şi simplu copleşită de greutatea problemelor nerezolvate sau este distrusă de incompetenţă, corupţie şi încăpăţânarea liderilor politici rataţi. Totuşi, într-un anumit moment din viaţa lor, cele mai multe democraţii se confruntă cu crize ce par copleşitoare şi de nerezolvat. O provocare cheie la adresa instituţiilor democratice este anticiparea viciilor şi slăbiciunilor potenţialilor lideri. Dacă se doreşte ca democraţiile să treacă cu bine prin furtunile istoriei şi să se limiteze impulsurile de preamărire ale actorilor umani, atunci acestea au nevoie, de instituţii publice puternice şi bine proiectate şi ca “oamenii sa rămană oameni pentru oameni”. “Omul e
DACIAN
21 Ian 2019

“Omul este prin natura sa o fiinţă socială, pe când antisocialul, prin natură, este ori supraom, ori fiară….” a spus Aristotel. Un politician de elită necesar pentru societatea modernă bazată pe cunoaştere trebuie să sustina si sa promoveze VOLUNTARIATUL in functiile publice, trebuie sa privească particularul prin prisma generalului şi într-un acelaşi elan de gândire să cuprindă deopotrivă abstractul şi concretul. Trebuie să vadă prezentul în lumina trecutului, pentru scopuri situate în viitor. Nici o parte a naturii umane sau a instituţiilor omeneşti nu trebuie să-i scape cu totul din vedere. El trebuie să fie dezinteresat şi în acelaşi timp să vizeze un scop; să fie distant şi incoruptibil dar cu picioarele pe pământ ca un om de ştiinţă.
HORUS
21 Ian 2019

E goala Eminescu deja e la a 3-a scrisoare ,mai are doua si il ajunge!
Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray