2019-12-09 11:59

Raport ÎNGRIJORĂTOR al UE: Cât de gravă e situația din sănătate în România

 |  14:11
Raport ÎNGRIJORĂTOR al UE: Cât de gravă e situația din sănătate în România

Cheltuielile in ceea ce priveste sanatatea au atins un nivel minim istoric si sunt mult sub nivelul celor din oricare alta tara din UE, atat pe cap de locuitor, cat si ca procent din PIB, in conditiile in care Romania este pe primele locuri din Uniune in ceea ce priveste mortalitatea evitabila si numarul mare de decese din cauze tratabile.

Sunt datele brutale ale celui mai recent raport privind starea de sanatate realizat de Comisia Europeana, care a publicat, joi, rapoartele ce descriu profilul sistemelor de sanatate din 30 de tari.

Speranta de viata in Romania este printre cele mai scazute din UE si, desi a crescut din 2000, ramane cu aproape sase ani sub media UE.

Mortalitatea evitabila ridicata si numarul mare de decese din cauze care pot fi tratate indica faptul ca trebuie imbunatatit modul de abordare a factorilor de risc si ca ar trebui sporita eficacitatea serviciilor de asistenta medicala.

Speranta de viata la nastere variaza substantial in functie de gen si de educatie. De exemplu, barbatii cu cel mai inalt nivel de educatie traiesc cu zece ani mai mult decat cei cu cel mai mic nivel de educatie.

Factorii de risc comportamentali sunt larg raspanditi si constituie o amenintare grava la adresa sanatatii populatiei. Alimentatia deficitara si lipsa activitatii fizice reprezinta o preocupare majora. Desi rata obezitatii la adulti este printre cele mai scazute din UE, cea in randul copiilor a crescut semnificativ in ultimii ani. Peste 30% dintre barbati (si numai 8% dintre femei) fumeaza, iar fumatul regulat in randul adolescentilor este, de asemenea, la un nivel ridicat.

Si consumul de alcool este ridicat: 50% dintre barbati consuma excesiv alcool, in mod regulat. Nu au existat initiative recente privind consumul de alcool si ramane de vazut daca noua legislatie privind consumul de tutun, introdusa in 2016, va fi eficienta.

Cheltuielile in ceea ce priveste sanatatea au atins un nivel minim istoric si sunt mult sub nivelul celor din oricare alta tara din UE, atat pe cap de locuitor, cat si ca procent din PIB (5,2 % din PIB in 2017 fata de media UE de 9,8 %). Subfinantarea sistemului submineaza capacitatea Romaniei de a raspunde nevoilor actuale ale populatiei. Va fi din ce in ce mai dificil sa se raspunda acestor nevoi pe masura ce populatia imbatraneste, iar baza de resurse se diminueaza.

Cheltuielile, limitate, sunt directionate catre spitale si asistenta medicala acordata in spitale. Astfel se explica faptul ca asistenta primara si comunitara sunt in continuare subdezvoltate. Ineficienta serviciilor de sanatate, inclusiv oferta excedentara de paturi de spital, subdezvoltarea chirurgiei ambulatorii si integrarea deficitara a serviciilor de asistenta accentueaza aceasta situatie.

Strategia nationala in domeniul sanatatii pentru perioada 2014-2020 si stimulentele financiare din partea UE sprijina furnizarea de servicii in cele mai rentabile conditii si vizeaza imbunatatirea legaturilor dintre serviciile de asistenta medicala, precum si cu alte sectoare.

Cea mai mare parte a cheltuielilor din domeniul sanatatii este finantata din fonduri publice (79 %), insa cota cheltuielilor suportate "din buzunar" (aproximativ 20 %) poate fi substantiala, in special pentru categoriile vulnerabile. Cea mai mare parte a cheltuielilor "din buzunar" se refera la produsele farmaceutice. Pe langa costuri, distributia inegala a serviciilor medicale si a lucratorilor din domeniul sanatatii ridica obstacole in calea accesului la ingrijire medicala, in special pentru cei care locuiesc in zonele rurale.

Lacunele actuale in ceea ce priveste acoperirea demografica pe care o au asigurarile sociale de sanatate lasa, de asemenea, anumite grupuri expuse, cum ar fi persoanele fara carte de identitate (cu impact disproportionat asupra populatiei rome), persoanele fara venituri care nu sunt inregistrate in sistemul de prestatii sociale sau cele din economia informala care nu isi declara veniturile.

Deficitul de forta de munca in domeniul sanatatii ramane critic, numarul de medici si de asistente medicale fiind printre cele mai scazute din Europa.

In 2018, guvernul a abordat aceasta problema printr-o ordonanta de urgenta care prevede cresteri salariale substantiale si rapide, in urma careia salariile medicilor rezidenti din spitalele publice au crescut de peste doua ori. Ordonanta a fost adoptata ca urmare a unor proteste si se spera ca o mai buna remunerare va contribui la pastrarea personalului medical si la reducerea emigratiei.

Sistemul de sanatate din Romania se confrunta si cu probleme de guvernanta. Nu exista o evaluare sistematica a performantelor si, in general, nu exista transparenta. S-au facut schimbari frecvente in structurile de conducere, cu peste 12 ministri ai sanatatii in zece ani, precum si schimbari frecvente de management la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Toate acestea submineaza stabilitatea, coordonarea si progresul reformelor.

Profilurile de tara in ceea ce priveste sanatatea includ o analiza aprofundata a sistemelor de sanatate, analizand starea de sanatate a populatiei si factorii de risc importanti, precum si eficacitatea, accesibilitatea si rezilienta sistemelor de sanatate din fiecare stat membru al UE. Rapoartele reflecta in mod clar obiectivele pe care diferitele state membre le au in comun, evidentiind posibile domenii in care Comisia poate incuraja invatarea reciproca si schimbul de bune practici.

Raportul insotitor subliniaza cateva dintre cele mai importante tendinte manifestate in transformarea sistemelor noastre de sanatate:

Reticenta fata de vaccinuri reprezinta o amenintare majora la adresa sanatatii publice peste tot in Europa, amenintare ce poate fi combatuta imbunatatind cunostintele despre sanatate, contracarand dezinformarea si implicandu-i activ pe lucratorii din domeniul sanatatii.

Transformarea digitala a promovarii sanatatii si a prevenirii bolilor poate genera castigatori, dar si perdanti. Este posibil ca oamenii care ar beneficia cel mai mult de asistenta medicala prin tehnologie mobila si de alte asemenea instrumente digitale sa fie chiar cei care sa aiba cele mai mari probleme in a avea acces usor la aceste instrumente.

Diferentele in ceea ce priveste accesul la asistenta medicala raman o realitate foarte pregnanta in UE. Trebuie sa se tina seama atat de nevoile clinice, cat si de caracteristicile socioeconomice ale pacientilor atunci cand se cuantifica accesul la asistenta medicala si numeroasele bariere in calea acestuia.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2019-11-28



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray