2020-08-13 06:30

Ce boli grave provoacă alimentaţia incorectă a sugarului. Obezitatea, diabetul, ateroscleroza sau alergiile, cauzate de nutriţia nepotrivită

 |  15:01
Ce boli grave provoacă alimentaţia incorectă a sugarului. Obezitatea, diabetul, ateroscleroza sau alergiile, cauzate de nutriţia nepotrivită

Statistica privind alimentaţia corectă a copiilor în România este îngrijorătoare: peste 70% dintre copiii de 1-3 ani mănâncă alimente nepotrivite vârstei lor. „Copilul meu mănâncă tot ce mănânc şi eu!” nu este o replică menită să facă cinste unui părinte, ci una care trasează harta bolilor copilului pentru toată viaţa. Obezitatea, diabetul, hipertensiunea, ateroscleroza, alergiile sunt doar câteva dintre afecţiunile determinate de o nutriţie deficitară a copilului, acesta având nevoie, în primele o mie de zile, de la concepţie şi până la vârsta de 2 ani, de o alimentaţie bogată în nutrienţii necesari dezvoltării unui sistem imunitar care să-l protejeze de viruşi în viaţa adultă.

Neonatologii, pediatrii şi specialiştii în nutriţia copiilor susţin, la unison, că primele 1.000 de zile din viaţa unui copil, socotite din momentul concepţiei şi până la vârsta de 2 ani, sunt definitorii pentru dezvoltarea sănătoasă a viitorului adult, iar pentru asta este nevoie de o nutriție corectă. În această perioadă au loc schimbări importante în viaţa unui copil, cu impact major pentru tot restul vieţii şi care pot fi influenţate, în principal, printr-o alimentaţie corectă.

În acele o mie de zile, copiii se dezvoltă de la o celulă la 500 de trilioane de celule, îşi triplează greutatea de la naştere până la 1 an, dobândesc până la 80% din capacitățile cognitive, învaţă aproximativ 900 de cuvinte până la vârsta de 3 ani, mărimea creierului se triplează de la naștere până la 2 ani, iar în înălţime cresc în medie câte 2 centimetri în fiecare lună.

Într-un studiu realizat de Nestle și GFK România a fost evidențiat gradul scăzut de informare a părinților din România cu privire la importanța unei alimentații corecte a copiilor, doar 30% dintre copiii de 1-3 ani din România mănâncă alimente potrivite vârstei lor, dar şi că diversificarea alimentaţiei sugarilor începe mai devreme de 4 luni și doar 26% dintre copiii de 1-3 ani sunt hrăniți cu lapte adaptat nevoilor nutriționale specifice vârstei. „În primii 2 ani de viață, copiii au nevoi nutriționale mult mai mari decât adulții pentru că au un ritm de creștere accelerat: organismul lor cere de 4 ori mai mult fier și de 5 ori mai mult calciu, iod, vitamina A și C.

În același timp, stomăcelul lor reprezintă doar 20% din capacitatea gastrică a adultului, ceea ce ne avertizează să avem grijă ca meniul celor mici să nu fie același cu meniul adulților. Organizaţia Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă până la vârsta de 6 luni, iar diversificarea nu trebuie începută mai devreme de 4-6 luni pentru că doar atunci este pregătit organismul să primească alte alimente decât lapte. Alimentele cu care se recomandă să se înceapă diversificarea sunt: legumele și fructele pentru un aport suficient de minerale şi vitamine și, treptat, alimente care conțin proteine”, a declarat dr. Mihaela Oros, în cadrul unei conferinţe de presă.

Laptele de vacă, factor de declanşare a alergiilor la sugari

„Dezvoltarea creierului, cât și dezvoltarea cognitivă încep în uter din luna a patra de sarcină, când cei mai mulți neuroni sunt formați și vor continua să supraviețuiască până spre finalul vieții. Diversificarea alimentelor și obiceiurile alimentare au un rol important în dezvoltarea cognitivă a micuților, de aceea, momentul mesei este despre explorare şi plăcere, nu despre disciplinare şi curăţenie”, spune psihologul Bogdana Bursuc. Pe de altă parte, prof. dr. Marin Burlea, președintele Societății Române de Pediatrie, a afirmat, într-o conferinţă de presă, că „una dintre cele mai comune manifestări ale unui sistem imunitar care nu este dezvoltat corespunzător sunt alergiile, iar factorii de risc în apariţia acestora sunt dezvoltați în timpul sarcinii și, ulterior, odată cu începerea diversificării mai devreme de 4 luni. O mare influenţă o are introducerea laptelui de vacă în alimentația copiilor sau o alimentație săracă în omega 3. Alergiile sunt privite superficial, însă complicaţiile produse de acestea sunt grave: până la 66% dintre sugarii cu dermatită atopică pot dezvolta boli ale aparatului respirator superior și până la 50% dintre aceștia pot dezvolta, ulterior, astm alergic”.

Obezitatea infantilă, în continuă creştere

Diabetul, obezitatea, hipertensiunea sau ateroscleroza sunt doar trei dintre afecţiunile influenţate de stilul alimentar al gravidei şi, mai târziu, al sugarului în primele luni de viaţă. „Un studiu desfășurat anul trecut în România de către Insitutul Național de Sănătate Publică a arătat că un sfert dintre copiii de 8 ani sunt supraponderali sau obezi şi cifra este în continuă creştere dacă gradul de educare a părinților cu privire la nutriția copiilor rămâne același. Problemele de greutate la școlari și preșcolari își au originile în primii ani de viață, în alimentația nepotrivită pe care o primesc copiii. Aportul crescut de proteine, introducerea hranei solide mult prea devreme sau mesele în exces sunt principalele greșeli pe care părinții le fac în primele 1.000 de zile, cu impact negativ ulterior asupra greutății”, a spus şef lucr. dr. Tudor Pop, secretar administrator al Societății Române de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție Pediatrică.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2015-09-10



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


Autocar



Saray

FOCUS MEDIA

Profesionalism focusat pe tine


Fabiz