2019-11-13 02:24

Ce este DERMATITA ATOPICĂ, de ce o facem și cum o recunoaștem

 |  13:23
Ce este DERMATITA ATOPICĂ, de ce o facem și cum o recunoaștem

Dermatita atopică este o afecțiune cronică a pielii, cu un determinism genetic. Adică avem o predispoziție ereditară, dar manifestarea este influențată de factorii de mediu, iar simptomele apar în perioada copilăriei.

Se spune că dermatita este boala copilului prea bine îngrijit

Statistic, din studiile din ultimii 10 ani și din practica mea, dermatita atopică este mai frecventă în mediul urban și în mediile social-economice cu o situație mai bună. Iar una dintre teoriile pentru care dermatita atopică este cunoscută și ca boala copilului prea bine îngrijit este datorată faptului că nu mai venim în contact cu alergenii naturali cu care specia umană s-a obișnuit și devenim astfel mai sensibili.

Dacă unul dintre copii are dermatită, obligatoriu vor avea și ceilalți?

Nu. Ține foarte mult de ce se întâmplă cu fiecare persoană în parte. Nu este o transmitere genetică foarte clară. Sunt niște mutații ale unor proteine ale pielii. E vorba de mecanisme complexe care implică mutații punctiforme ale unor gene. Deci nu seamănă neapărat un individ cu altul, dar vorbim de o predispoziție. Unul dintre copii poate să aibă, celălalt nu, și, chiar dacă are predispoziție, ține foarte mult de ce se întâmplă pe parcursul vieții, de factorii de mediu.

Ce înseamnă factori de mediu?

Tot ceea ce poate constitui un iritant pentru piele. Tot ce ne înconjoară; de la produsele de îngrijire, temperatură, umiditate și apoi vin posibilitățile de a dezvolta hipersensibilizări, cunoscute sub termenul de alergie, dar corect este hipersensibilizări pentru că aici e de fapt chestiunea foarte importantă. Un copil cu dermatită atopică este susceptibil de a dezvolta hipersensibilizări la diverse alergene: factori alimentari sau pneumoalergeni și așa mai departe. Dacă se întâmplă lucrurile acestea, prezența alergenilor duce la dezvoltarea puseului de dermatită atopică.

Care sunt lucrurile sau alergenii de care ar trebui să ne ferim?

Expunerea la praf și acarieni, utilizarea produselor de îngrijire cu ingrediente puternice, hainele din materiale nepotrivite;  lâna de exemplu, deși este un material natural, poate fi foarte iritant pentru pielea atopică. La fel sunt și detergenții cu care se spală hainele, balsamul (care ideal, nu  ar trebui folosit). Ar fi bine ca detergenții să fie dedicați spălării hăinuțelor copiilor.

Când vine vorba de alergii, în primul rând trebuie autentificată o existență a unei hipersensibilizări, deci în niciun caz nu trebuie ferit un copil cu dermatita atopică fără indicație de la medic sau fără să obiectivăm prezența hipersensibilizării, să i se scoată laptele, alunele sau diverse alte alimente. Acest lucru trebuie discutat cu un medic în funcție de simptome.

Manifestarea dermatitei este foarte variată. În interacțiunea acestor 2 mari categorii de factori: factorii genetici și factorii de mediu, rezultă tabloul clinic. Dacă este unul ușor, poate fi controlat evitând factorii pe care îi știm generic că ar putea să agraveze. Adăugăm dermato-cosmetice, deci îngrijirea pielii prin emoliere și folosim produse de spălare blânde.

Cu ce îngrijim pielea? 

Trebuie să folosim un produs de spălat dedicat și un emolient, date la indicația medicului. Pașii sunt următorii: spălat zilnic, dacă copilul este sub un an. Deși, dacă copilul nu transpiră, nu stă într-un mediu poluat, încărcat, se poate spația puțin băița să nu mai facă în fiecare zi. Totuși, băițele prea dese ar putea să agraveze. Se spală cu produsul dedicat și se aplică un emolient după baie. Preventiv, pe termen lung, se poate folosi un balsam intensiv atunci când există probleme și puseu de dermatită atopică. Dacă această îngrijire nu e suficientă, trecem și la tratamentul medicamentos al puseului, iar îngrijirea cu dermato-cosmetice rămâne complementară. Când vine vorba de tratamentul medicamentos, acesta trebuie făcut la indicația medicului.

Dacă există un puseu de dermatită atopică, trebuie tratat activ. A lăsa o inflamație pe piele care se cronicizează duce la agravarea în timp a dermatitei atopice și evoluția spre hipersensibilizări și spre rinita alergica sau astm bronșic. Trebuie făcut tot ce se poate ca să se ajungă la o piele cu aspect normal, catifelată, fără roșeață și fără uscăciune.

Care sunt principalele frici pe care le au mămicile atunci când află că au un copil cu dermatită atopică?

Frica de complicații, de hipersensibilizări și alergii –  Se tem de cum o să îl îngrijească, ce fel de regim alimentar va trebui să aibă copilul.

Frica de tratament – mai specific frica de produse cortizonice.

Încărcătura emoțională psihologică – un copil cu dermatită este un copil care se scarpină, plânge este agitat, mai ales sugarii sunt foarte agitați dacă îi mănâncă pielea și pentru ei e cu atât mai dificil cu cât nu pot face nimic. Și astfel, crește și stresul membrilor familiei.

Dacă ținem cont de ceea ce ne-ați spus scăpăm de dermatită?

“Învățăm să o îngrijim și să o ținem sub control; scăpăm de ea dacă nu ținem pielea foarte mult inflamată. Dacă lăsăm netratat un puseu, se poate agrava și tot procesul devine un bulgăre de zăpadă. În perioada în care o descoperiți la sugar, investiți în dermato-cometice. Îngrijirea cu produse dedicate și tratamentul activ al puseului ne ajută ca mai târziu să speram spre acea vindecare naturală. În viitor,  căpătăm o toleranță. După vârsta de 2 ani și, mai ales, spre 10 ani- adolescență, la majoritatea persoanelor dispare. Sunt totuși și persoane care rămân cu dermatită atopică și în perioada de adult, dar în alte forme.

Deci avem toate șansele să credem că odată ce copilul creșe,  evoluția va fi spre bine, dar depinde de îngrijirea din primul an de viață, a declarat medicul Adriana Diaconeasa pentru elacraciun.ro.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2019-07-23



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray