2019-11-20 18:01

Ce trebuie să mănânci dacă ai o digestie lentă

 |  19:25
Ce trebuie să mănânci dacă ai o digestie lentă

Stresul şi alimentele sărace în fibre şi nutrienţi esenţiali care se afla pe mesele celor mai mulţi dintre noi dezechilibrează flora intestinală şi determină, astfel, probleme ale digestiei pe care le rezolva nu întotdeauna şi în cel mai benefic mod medicamentele. Ajustarea hranei este cea mai recomandata metoda de îmbunătăţire a digestiei, introducerea fibrelor în alimentaţie, împreună cu hidratarea optimă cu apa, fiind primii paşi spre o viaţă sănătoasă.

Dieta AHA

Regimul alimentar AHA cere o creştere a aportului zilnic de fructe şi legume, cereale integrale şi alimente bogate în fibre şi proteine slabe, reducând consumul de zahăr, sodiu, alcool, grăsimi săturate şi trans, colesterol şi includerea peştelui în dietă, de două ori pe săptămână. Dieta AHA recomandă ca adulţii să consume zilnic 25 până la 30 de grame de fibre pe zi, din alimente precum legumele şi cereale integrale.

Experta în nutriţie Cynthia Sass spune că este indicat consumul de cereale şi produse derivate din cereale integrale, în detrimentul celor foarte rafinate. Cercetările arată că o dietă bogată în cereale integrale este legată de un risc mai mic de boli cardiovasculare, cancer, diabet şi obezitate, iar acest lucru s-ar datora conţinutului mai mare de fibre, care ajută la tranzitul intestinal, menţine sentimentul de saţietate mai mult timp şi ajută la reglarea nivelului glicemiei şi al insulinei din sânge. Totodată, hidratarea corespunzătoare apă, în detrimentul sucurilor, băuturilor alcoolice şi a celor acidulate, au un nivel al metabolismului crescut şi, implicit, sunt mai sănătoase.

Totodată, un regim alimentar bogat în fibre menţine greutatea în paramentri normali, împiedica organismul să acumuleze grăsimi, fiind un inamic redutabil al obezităţii. Studiile arată ca un consum minim de 30 de grame de fibre pe zi determina pierderea în greutate la fel de mult ca în cazul celor care urmează diete restrictive. Aşadar, un regim alimentar permisiv, cum ar fi concentrarea pe creşterea aportului de fibre, ar putea avea efecte mai bune decât o dietă mai restrictivă, precum cea care presupune reducerea aportului de grăsimi săturate, potrivit cercetătorului şef Yunsheng Mă, de la University of Massachusetts Medical School din Worcester, Marea Britanie, citat de Mediafax.

“Am ales fibrele dietetice pentru că exercită beneficii clinice la nivelul mai multor componente ale sindromului metabolic, inclusiv circumferinţa taliei, homeostaza lipidelor şi a glucozei, controlul nivelului de insulină, pe lângă greutatea corporală şi reglarea anumitor markeri inflamatori”, a declarat Yunsheng Mă, pentru Reuters Health.

SFAT

Aşează mereu lângă proteine (carne, naut, linte, fasole), legume cu un conţinut mic de carbohidraţi şi calorii. Acestea sunt spanacul, salată verde şi alte tipuri de salate, ridichiile, conopida, roşiile, castraveţii, anghinarea, sparanghelul, fasolea verde, broccoli, varza, morcovii, ţelina, vinetele, ciupercile, ceapă, usturoiul, ardeiul gras, varza de Bruxelles, sfecla roşie şi, în general, verdeţurile. Evită să consumi proteinele alături de cartofi şi nici nu consuma carnea cu linte, fasole sau naut.

Alimente care echilibrează tranzitul intestinal

Aloe Vera: are un conţinut enzimatic foarte mare, antibacterian, antifungic, antiviral și anti-inflamator şi tratează cu succes ulcerul, IBS, boala Crohn, colita,  infecțiile cu Candida Albicans, infecțiile parazitare, refluxul acid, constipația Ridichea neagră: este bogată în vitamine şi minerale şi poate fi utilizată cu succes pentru proprietăţile sale de drenare a bilei şi de antispastic. Specialiştii în fitoterapie prescriu tratamentul cu ridiche neagră pentru drenajul hepato-biliar şi pentru îmbunătăţirea digestiei. Seminţele de în: sunt o sursă excelentă de omega-3 acizi grași, fibre solubile și lignani (polifenoli), care creează un efect anti-inflamator și de lubrifiere - critice pentru recâștigarea sănătății digestive. Presărate în salate sau consumate cu iaurt, seminţele de în au un efect foarte bun asupra digestiei, pentru că au efect laxativ şi conţin acizi graşi Omega-3. Mierea: o linguriţă cu miere, administrată în fiecare dimineaţă cu un pahar cu apă, pe stomacul gol, ajută digestia şi previne apariţia problemelor de tranzit intestinal. Varza roşie: este extrem de bogată în L-glutamina, o parte esențială a sistemului nostru digestiv și ajută la prevenirea și reconstruirea unui intestin permeabil. Glutamina s-a dovedit a fi eficace la persoanele cu colita ulcerativă, boala celiacă, boala Crohn și sindromul de intestin iritabil. Banana: ajuta prin neutralizarea supraaciditatii provocată de sucurile gastrice şi contribuie la reducerea iritaţiei provocate de ulcerul gastric prin acoperirea mucoasei stomacului. Pectina, o fibră solubilă care se regăseşte în banane ajuta atât în caz de constipaţie cât şi diaree. Taratele: indiferent de soiul cerealelor din care provin, taratele sunt bogate în fibre alimentare. Spre exemplu, taratele de ovăz reduc nivelul de colesterol din sânge, iar cele din grâu, porumb şi orez sunt bogate în fibre insolubile care ajuta la prevenirea constipaţiei. Nucile şi seminţele au un conţinut ridicat de fibre. Spre exemplu, 30 de grame nuci şi seminţe pot oferi doza zilnică de fibre, alături de grăsimi sănătoase, proteine şi fitochimicale. Migdalele oferă cel mai mare aport de fibre - 12 g/ 100 g porţie - şi sunt urmate de fistic, alune şi nuci pecan, care furnizează organismului până la 10 g de fibre la fiecare 100 g consumate. Seminţele de floarea soarelui sunt o sursă foarte bună de vitamine E, fier, vitamina B1 şi B6, proteine, magneziu, mangan, seleniu, potasiu şi cupru, dar şi fibre şi uleiuri esenţiale.

Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2016-02-04



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri



PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray