2019-11-12 11:25

De ce nu trebuie să lipsească vitamina D din alimentaţia copiilor

 |  19:44
De ce nu trebuie să lipsească vitamina D din alimentaţia copiilor

Calciul şi fosforul sunt principalii actori în dezvoltarea şi menţinerea unui sistem osos puternic şi sănătos (schelet, dinţi), însă aceste minerale sunt absorbite în organism doar în prezenţa vitaminei D, supranumită „vitamina soarelui”. Prin urmare, un aport optim de vitamina D este extrem de important pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor, al căror sistem osos este în creştere şi poate fi mai fragil decât cel al adulţilor. Din păcate, statisticile arată că mulţi părinţi neglijează importanţa vitaminei D în alimentaţia copiilor, dezvoltarea sistemului imunitar şi prevenirea rahitismului fiind doar două dintre beneficiile extrem de importante ale acesteia.

Studii recente realizate de dr. Oscar H. Franco, profesor de medicină la Erasmus Medical Center din Olanda, estimează că 13% din numărul deceselor din Statele Unite şi 9% din cele înregistrate în Europa ar putea fi puse pe seama lipsei de vitamina D, care poate cauza diabet de tip 2, afecţiuni cardiace, hipertensiune arterială şi unele tipuri de cancer, iar această problemă dă bătăi de cap oamenilor de ştiinţă din întreaga lumea. În perioada 3-17 august 2015 s-a realizat, în România, un studiu online despre consumul de vitamina D, dar şi despre percepţia mămicilor asupra importanţei acestui nutrient în alimentaţia copilului.

Studiul a fost efectuat pe un eşantion de 1.404 mame ce provin din mediul urban. Cercetarea conţine 12 întrebări care conturează importanţa vitaminei D, dar şi care este viziunea pe care mamele o au asupra consumului de vitamina D în alimentaţia viitorului adult. Cele mai importante rezultate ale studiului au scos în evidenţă un deficit în consumul zilnic de vitamina D, dar şi nesiguranţa mamelor în ceea ce priveşte cantitatea de vitamina D pe care copilul o primeşte zilnic.

Vitamina D este sintetizată în mod natural de organismul nostru, dar cu o condiţie: trebuie să ne expunem la razele ultraviolete ale soarelui, mai ales în timpul verii, însă fără a se exagera. Sunt suficiente doar câteva minute pe zi pentru că organismul să producă vitamina D necesară.

Printr-un aport constant de vitamina D în organismul copiilor se poate combate rahitismul (o afecţiune în care oasele sunt insuficient mineralizate, ceea ce duce la diformităţi cauzate de lipsa de duritate a ţesutului osos), preveni cariile dentare şi depresia, regla colesterolul, preveni scleroza multiplă şi dezvolta un sistem imunitar puternic, principalele surse alimentare fiind peştele, ouăle, lactatele îmbogăţite cu vitamina D, ficat, untura de porc şi anumite organe de animale, însă, important de reţinut, soarele este cel care generează producţia internă de vitamina D.

“Vitamina D este întâlnită în organism sub formă de ergocalciferol (vitamina D2) și colecarciferol (vitamina D3). Deși cele două forme sunt similare, de preferat este vitamina D3, susțin studii realizate în cadrul Biotechnology and Bilogical Sciences Research Council din Marea Britanie. Avantajele vitaminei D3 sunt reprezentate de o prelucrare mai ușoară în organism și de beneficiile pentru sănătate mai numeroase. Vitamina D3 este obținută în principal la nivel cutanat, prin prelucrarea 7-dehidrocolesterolului, un precursor al vitamine D, sub influența razelor ultraviolete B (UVB). O condiție importantă în sinteza vitaminei D3 este prezența unui indice UVB mai mare de 3, motiv pentru care, de cele mai multe ori, în sezonul rece pot apărea stări carențiale de vitamina D3. Pe lângă sinteza cutanată, vitamina D3 poate fi obținută și din alimentație (pește, ciuperci, ficat de vită, brânzeturi, gălbenuș de ou). De asemenea, o sursă bună de vitamina D3 sunt suplimentele alimentare cu concentrații optime și ingrediente naturale.” – Ionuț Băcanu, Director Medical Secom.

Potrivit Institutului American de Medicină, doza zilnică recomandată de vitamina D pentru persoanele sănătoase de până în 70 de ani, inclusiv pentru femeile însărcinate sau care alăptează este de 600 unităţi internaţionale (UI), echivalentul a 15 micrograme. Alte studii au indicat că omul ar avea nevoie de o doză mai mare de vitamina D, de 5.000 UI pe zi, ceea ce înseamnă în 125 mcg.

Alimente bogate în vitamina D

- Uleiul de cod. O lingură de ulei de cod asigur[ 1.360 UI de vitamina D.

- Peştele gras, precum heringul, somonul, macroul, sardinele şi tonul.

- Stridiile sunt pe lângă vitamina D surse importante de B12, zinc, fier, mangan, seleniu şi cupru.

- Ouăle sunt o altă sursă bună de vitamina D, în condiţiile în care un ou mare asigură prin gălbenuşul lui (doar acesta are vitamina) circa 17 UI.

- Ciupercile au şi ele o cantitate importantă de vitamina D, de circa 27 UI pe sută de grame.

- Lapte şi cereale fortificate.

- Suc de portocale.

- Carne de gâscă, raţă.

- Uleiuri din peşte.

- Fructe de mare, în special creveţi şi crabi.

Când ştii că ai un deficit de vitamina D

- Răcelile repetate, alergiile, slăbiciunea musculară, psoriazisul, astmul pot indica o lipsă a vitaminei D.

- Slăbiciunea la nivelul muşchilor este resimţită în special iarna, atunci când soarele nu mai este atât de puternic sau chiar lipseşte cu desăvârşire în anumite perioade. „Adulții simt un disconfort în oase și mușchi și articulațiile sunt un pic mai rigide când se trezesc dimineața”, a explicat dr. Michael Holick, profesor de medicină și biofizică la Centrul Medical al Universității Boston, pentru HuffPost.

- Stare emoţională proastă, gânduri negative, tristeţe inexplicabilă, melancolie, uşoară depresie.

- Transpiraţia excesivă.

- Persoanele cu indice de masă corporală care depășește valoarea 30 pot suferi de un deficit de vitamina D pentru că aceasta, fiind liposolubilă, este stocată în ţesutul adipos împiedicându-se astfel metabolizarea şi utilizarea ei de către corp pentru buna funcţionare a celulelor.

- Anumite afecţiuni influenţează absorbţia vitaminei D în organism, cum ar fi fibroza chistică, enteropatia glutenică (boala celiacă sau intoleranță la gluten), boala Chron.

- „Deficitul de vitamina D, în special la o vârstă înaintată, poate conduce la osteoporoză și osteomalacie (decalcifierea oaselor)”, punctează dr. Lona Sandon, de la Universitatea din Sud-Vestul Texasului, Dallas. De asemenea, poate crește riscul dezvoltării cancerului și chiar a tuberculozei, notează experții.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2015-09-16



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray