2019-10-14 11:23

 |  10:01

Ateneul Român, imaginea-emblemă a Capitalei


În anul în care România își sărbătorește Centenarul, una din clădirile cele mai reprezentative pentru București și pentru întreaga țară - Ateneul Român -, împlinește venerabila vârstă de 130 de ani.

Edificiul, care astăzi adăpostește Sala de concerte și Filarmonica “George Enescu”, este așezat în zona centrală a Bucureștiului, între două vechi bulevarde: Calea Victoriei și Gheorghe Magheru.

Clădirea Ateneului Român a fost construită între 1886 şi 1888 - după planurile arhitectului francez Paul L. Albert Galleron și la iniţiativa unui grup de intelectuali, în frunte cu dr. Constantin Esarcu, V.A. Urechia și Nicolae Kretzulescu -, fiind destinată manifestărilor muzicale de înaltă ţinută artistică.

Clădirea, care este realizată într-o combinație de stil neoclasic cu stil eclectic, a fost ridicată grație fondurilor strânse prin subscripţie publică, inițiativa fiind promovată prin faimosul apel ''Daţi un leu pentru Ateneu!''.

În elaborarea proiectului de construcţie, arhitectul francez Galleron, care fusese recomandat de celebrul Charles Garnier, i-a avut alături pe marii arhitecţi români ai epocii: Grigore Cerchez, Constantin Olănescu, Ion Mincu și Ion Gr. Cantacuzino.

Ateneul Român a fost ridicat în Grădina Episcopiei, teren ce aparținea familiei Văcăreștilor, lucrările fiind începute la data de 26 octombrie 1886. Clădirea a fost inaugurată la final de februarie, în anul 1888.

În 1895, după plecarea arhitectului Albert Galleron, lucrarea a fost continuată de arhitectul Leonida Negrescu, care a executat aripa posterioară a clădirii, folosită mult timp ca pinacotecă.

Clădirea are aspectul unui templu ionic cu şase coloane frontale şi două laterale. Marele hol circular de la intrare este înconjurat de 12 coloane dorice care susţin sala de concerte. Patru scări monumentale în spirală, de tip baroc, din marmură de Carrara, formează balcoane la etajul intermediar şi fac legătura cu sala de concerte acoperită cu cupola decorată policrom şi anexele.

Cupola Ateneului a fost proiectată de inginerul Elie Radu, decoraţiile fiind realizate de italianul Napoleone d'Este şi germanii Kubles, Schwalbach şi Elsner, în timp ce fresca circulară din sala de concerte este realizarea pictorului Costin Petrescu (1872-1954).

Realizată între anii 1933 și 1939, aceasta este lată de 3 metri şi lungă de 75 de metri şi se întinde deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepţia locului unde se află scena. Fresca este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României.

În interior, sala de concerte, cu un diametru de 28,50 metri, și o înălțime de 16 metri, are 600 de locuri la partere și 52 de loji (în total aproximativ 794 de locuri).

În 1935, la inițiativa lui George Enescu, au fost strânse fonduri pentru construcția orgii de concert, amplasată în fundalul scenei. Orga a fost inaugurate, la 22 aprilie 1939, printr-un concert susținut de Franz Schütz, director al Hochschule für Musik din Viena.

Ateneul a fost consolidat, restaurat și modernizat în perioada 1994-2004 de arhitectele Ana Braniște, Raluca Nicoară și Gabriela Mindu, împreună cu inginerii Dragoș Badea și Silvia Caraman. A fost redeschis în 2005, cu ocazia ediției a XVII-a a Festivalului Internațional „George Enescu”.

La data de 21 martie 2007, pe zidul Ateneului Român a fost așezată o placă care marchează includerea acestui monument pe lista Patrimoniului European, decizie luată cu ocazia Consiliului informal al miniștrilor Culturii din Uniune Europeană, care a avut loc la Berlin pe 13 februarie 2007.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2018-12-05



Parerea ta...

ANONIM
05 Dec 2018

SPALARE DE BANI CU 22 FIRME FANTOMA CAPUSA , A LUI LIMBA LATA DE VOLUNTARI
Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray