2019-10-16 23:26

BLOG DE POLIŢIST LA RUTIERĂ: Corupția ucide fotbalul

 |  15:04
BLOG DE POLIŢIST LA RUTIERĂ: Corupția ucide fotbalul

- Care nu aveți paşaport să vă faceți. Luna viitoare plecăm într-un turneu în Franța.

Eram legitimat la clubul de fotbal ICIM Braşov de vreo 4 ani şi titular la fiecare meci al echipei, iar la auzul acestei veşti, date de antrenorul nostru, eram în culmea fericirii. Nu ieşisem niciodată din țară şi nici paşaport nu aveam, dar am ajuns acasă si i-am spus tatălui meu, care, la fel de bucuros ca mine, a început să se gândească de unde să împrumute nişte bani ca să îmi dea pentru plecare.

A doua zi am ajuns la antrenament şi în fața vestiarului era un grup de părinți ai unor copii care veniseră şi ei la fotbal de câteva săptămâni. Nici măcar nu erau legitimați la club. Pe timpul antrenamentului, antrenorul nostru a purtat nişte discuții cu acei părinți, iar la final ne-a spus, mie şi altor câțiva titulari ai echipei:

-Au intervenit nişte schimbări şi voi o să rămâneți acasă. Voi oricum ați mai participat la multe turnee în țară şi vrem să îi vedem şi pe colegii mai noi cum se mişcă pe teren.

Am ajuns acasă şi am plâns toată ziua. Tata a venit de la muncă si mi-a zis că a făcut rost de bani şi a doua zi o să mergem să facem paşaport. I-am zis că nu mai e nevoie... sunt alții care vor pleca în Franța.

Eram prea mic ca să trec peste asta, fusese prea mult pentru mine. Mergeam la antrenament cu silă şi nu îl mai puteam vedea pe acel antrenor în ochi. Deşi eram mic, realizam perfect cum a fost domnul antrenor „determinat” să ne lase pe noi acasă. A fost primul contact al meu cu corupția şi cu nesimțirea umană.

După vreun an, clubul s-a desființat, aşa că m-am transferat la Tractorul Braşov. Acolo mi-a fost destul de greu să prind echipa de titulari, ei erau deja formați şi erau foarte buni. Adevărate talente. Dar ca să ajungă fotbalişti le lipsea ceva. O vorbă pe care eu o detest şi care se aplică în orice domeniu. „Nu aveau pe nimeni”. De aceea, din fosta noastră echipă, eu am ajuns polițist (un caz fericit chiar), unul e ospătar, altul şofer prin Anglia, unul auzisem că e prin puşcărie, pe altul l-am văzut cu nişte colegi de-ai mei pe la Spitalul Județean, era rupt de beat şi condusese, mi-a fost şi ruşine să mă duc să îl salut. Singurul din echipa din care făceam parte care a ajuns fotbalist la un nivel cât de cât înalt este Sorin Strătilă, care a jucat pe la Dinamo şi pe care țin să îl felicit. În rest... nimeni. Oare dintre cei care au mers atunci în Franța a ajuns vreunul fotbalist?

De ce? Pentru că nici în fotbal nu făceai nimic dacă nu te „reprezenta” nimeni. Dacă aveai apărători făcute din jumătăți de pet de 2 litri şi ghetele de fotbal erau un vis, aveai slabe şanse să ajungi pe undeva.

Sper ca generațiile de acum să se fi schimbat şi asta să se vadă peste câțiva ani, atunci când nu vom mai privi cu emoții un meci de tipul România-Albania.

Până atunci, singurii de lăudat sunt suporterii echipei naționale care, prin comportamentul lor, au adus un plus de imagine României.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2016-06-21



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri



PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray