2020-01-23 14:03

Capitala, sufocată de gunoi. Primarii bucureșteni nu fac colectare separată și au contracte păguboase de salubrizare

 |  10:46
Capitala, sufocată de gunoi. Primarii bucureșteni nu fac colectare separată și au contracte păguboase de salubrizare

Bucureștiul riscă să se umple de gunoaie în câțiva ani. Avertismentul vine chiar de la primarul Capitalei. Gabriela Firea susține că actualele gropi de deșeuri vor ajunge la capacitate maximă în patru ani. Soluția ar fi ca locuitorii să colecteze resturile selectiv, ceea ce în acest moment, nu se întâmplă.

O altă variantă propusă de Primărie este construirea unui incinerator de gunoaie, în București sau în Ilfov, dacă oamenii vor fi de acord.

După o dispută aprigă pe tema poluării din București, primarul Gabriela Firea și ministrul mediului Costel Alexe s-au întâlnit miercuri să discute și despre deșeurile din Capitală.

Întâlnirea a avut loc la Ministerul Mediului, unde s-a discutat despre riscul ca Bucureștiul să se umple de gunoaie, așa cum s-a întâmplat și în alte orașe mari din Europa, de pildă Napoli.

Motivul: cele două gropi de gunoi care funcționează, Chiajna și Vidra, sunt aproape de capacitatea maximă, iar cea de la Glina nu are toate autorizațiile de mediu.

Gabriela Firea, primarul Capitalei: „Groapa de gunoi de la Glina și altele sunt aproape pline în patru ani.″

Problema este că deși în București trăiește 9% din populația României,  Capitala produce 20% din cantitatea de gunoi din întreaga țară. Și mai grav este că bucureștenii nu colectează selectiv.

Bucureștiul produce anual peste 1,2 milioane de deșeuri, potrivit master planului pentru gestionarea gunoaielor: 15% sunt reciclate, 10% sunt arse în fabrici de ciment. Problema e că 75% din deșeuri ajung la groapa de gunoi.

Ce e drept, nici primăriile de sector nu au creat o infrastructură care să-i ajute pe oameni să selecteze gunoiul, astfel că gradul de colectare este de nici 10%.

Așa că deșeurile din Capitală trebuie selectate manual în stații special amenajate.

Primarii prezenți la întâlnirea de miercuri de la Minister promit să instaleze pubele pentru colectarea hârtiei, metalului, plasticului și sticlei, dar se plâng că bucureștenii nu le folosesc nici pe cele care există deja.

Costel Alexe, ministrul Mediului: „Vom face o campanie de conștientizare a populației.″

Ținta de colectare selectivă în acest an este de 50%, adică de cinci ori mai mare decât reușesc autoritățile acum.

Ministrul Mediului spune că există o procedură de pro infringement, adică am putea fi sancționați de Comisia Europeană, în cazul gropilor de gunoi de lângă București. Între timp, Primăria vrea să construiască în București sau Ilfov un incinerator de deșeuri. Potrivit proiectului, acesta ar costa aproape 150 de milioane de euro și ar arde peste 20% din gunoaiele Capitalei. Dacă bucureștenii se vor opune însă, nu va mai fi construit.

Nu se face colectare separata

Primarii de sector trebuie să ne spună cum vor creşte gradul de reciclare de la 9% la 50%, cât ar trebui să avem la finalul acestui an în Bucureşti, a declarat, miercuri, înaintea Comitetului Naţional pe Deşeuri, ministrul Mediului, adăugând că speră să fie închise cât mai multe din cele 13 proceduri de infringement deschise în domeniul mediului, informează Agerpres.

„Tema principală de astăzi (n.r. – a Comitetului Naţional pentru Deşeuri) este procedura de infringement pe care o are România pentru închiderea depozitelor vechi de deşeuri, neînchise la nivel naţional. De asemenea, vreau să discutăm şi despre pericolul de a nu intra cu gropile de gunoi din Bucureşti în procedură de infringement. Evident că asta înseamnă alte discuţii şi un dosar deschis la Comisia Europeană. În momentul de faţă, la nivel de Bucureşti avem o procedură de infringement pe aceste gropi, drept pentru care am invitat la acest Comitet Naţional şi Primăria Generală, prin primarul general, care să ne prezinte care sunt soluţiile şi măsurile pentru a nu ajunge în această situaţie”, a afirmat Alexe.

Acesta a menţionat că Bucureştiul produce peste 1,2 milioane de tone de deşeuri, prezentând totodată şi situaţia depozitelor de deşeuri de la Glina, Chiajna şi Vidra. Glina nu funcționează, pentru că nu are autorizație de mediu, iar groapa de l Chiajna este aproape de capacitatea maximă de depozitare.

Ministrul Mediului a susţinut că speră ca România să rezolve, în cel mai scurt timp, „cât mai multe din aceste 13 proceduri de infringement pe care le avem, multe şi pe deşeuri”.

„În momentul de faţă, pentru a nu ajunge în situaţii care ulterior să ducă la penalizări, sper ca şi primarii de sector care vor fi prezenţi la întâlnire să aibă soluţiile cum să evităm această problemă. Din păcate, va fi un deznodământ dacă nu vom avea soluţii… De asemenea, în momentul de faţă, am aşteptări ca primarii de sector să ne spună nouă, Ministerului Mediului, cum reuşim să creştem gradul de reciclare de la 9%, cât este astăzi în Bucureşti, la 50% cât ar trebui să avem la finalul acestui an”, a subliniat Costel Alexe.

Conform datelor Ministerului Mediului, România trebuie să închidă 54 de depozite de deşeuri neconforme, dintre care 15 municipale şi 29 depozite de deşeuri periculoase şi nepericuloase.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri ne-periculoase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, 60% valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională. De asemenea, ţara noastră va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deşeuri electronice de 4 kg/locuitor şi să colecteze separat bio-deşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.

Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie 2017, să acţioneze în judecată România la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), pentru că autorităţile nu au reuşit să închidă 68 de depozite municipale de deşeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor şi mediu. Ulterior, în data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeană (CE) a trimis România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a revizui şi adopta Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE) şi ale economiei circulare.

Conștienizarea este de bază

Primăria Municipiului Bucureşti şi, în special, Ministerul Mediului s-au angajat în demararea unei campanii de conştientizare a colectării selective a deşeurilor, a declarat, miercuri, edilul general Gabriela Firea, după ce a participat la întâlnirea Comitetului Naţional pentru Deşeuri, informează Agerpres.

„Noi, ca autoritate locală, dar, în special, ministerul s-a angajat – şi cred că va fi un element extraordinar pentru întreaga ţară şi va fi un ajutor pentru toţi primarii din ţară – în demararea unei campanii de conştientizare a colectării selective atât pentru cetăţeni, cât şi pentru agenţii economici”, a spus Firea, la finalul reuniunii de la Ministerul Mediului.

Bucureștiul dispune de trei depozite de deșeuri, din care doar două funcționează, iar cel de-al treilea, de la Glina, așteaptă autorizația de mediu. „ Primăria Generală a Capitalei are două contracte încheiate în 1999. În această perioadă doar s-au realizat acte adiţionale de prelungire, pentru că erau necesare, cu depozitul de deşeuri de la Chiajna şi Sectorul 1 şi anume Iridex şi Eco Sud din judeţul Ilfov, localitatea Vidra”, a declarat Firea.

Ea a afirmat că i-a comunicat ministrului Mediului că sunt mai multe sesizări din partea cetăţenilor privind anumite mirosuri care se degajă în jurul acestor gropi de gunoi. Potrivit lui Firea, Alexe a spus că şi la nivelul Ministerului Mediului au fost în anumite intervale de timp astfel de reclamaţii. „Ne-a garantat tot sprijinul în vederea atât a analizării, cât şi a unor verificări şi controale suplimentare pentru a vedea în ce măsură cetăţenii care locuiesc în aceste zone suferă în urma poluării”, a menţionat Gabriela Firea.

Potrivit primarului general, trei sectoare au contracte cu operatori de salubritate privaţi, în urma unor licitaţii încheiate în urmă cu mulţi ani, alte trei sectoare au găsit soluţii proprii de implementare a acestui serviciu prin societăţi nou înfiinţate sau prin direcţii. Ea crede că fiecare a depus eforturi, dar probabil că rezultatul nu este cel „mulţumitor”, de aceea primarii de sectoare care s-au aflat la această întâlnire cu ministrul Alexe au garantat că eforturile vor fi susţinute în perioada următoare, dar este necesar sprijinul Ministerului Mediului pentru conştientizarea populaţiei în privinţa colectării selective.

Cine ar trebui sa curete Capitala

La nivelul Capitalei, conform Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 146/2005, serviciul public de salubritate este organizat de către Consiliul General, care stabileşte şi aprobă strategia de dezvoltare a acestuia, urmărind permanent protecţia mediului. De asemenea, Consiliul General al Municipiului Bucureşti exercită autoritatea publică prin autorizarea prestatorilor serviciului de salubritate, pe bază de licitaţie, conform legilor în vigoare, iar primăriilor de sector le revine sarcina de a supraveghea şi controla modul în care se realizează curăţenia oraşului de către aceşti operatori privaţi. De asemenea, primăriile au rolul de informare, responsabilizare, educare şi conştientizare a populaţiei privind păstrarea unui mediu urban curat şi micşorarea cantităţilor de deşeuri, prin colectarea selectivă a acestora şi valorificarea lor.

Prin contracte încheiate cu primăriile de sector, la nivelul Capitalei serviciul de salubritate stradală şi menajeră se face în parteneriat public – privat şi este asigurat, începând cu anul 1999, de următorii operatori: S.C. REBU S.A., pentru sectoare 1, 4 şi 5, S.C. SUPERCOM S.A., pentru sectorul 2, S.C. ROSAL GRUP S.R.L., pentru sectorul 3, şi S.C. URBAN S.A., pentru sectorul 6.

În ceea ce priveşte parcurile şi spaţiile verzi, întreţinerea şi salubritatea acestora, iar în unele cazuri şi a unor cartiere, revine Administraţiilor Domeniului Public din cadrul primăriilor de sector.

Acum, majoritatea contractelor sunt expirate si edilii de sectoare au inceput sa ia gunoiul cu carosata, noaptea si fara a respecta colectarea separata. Motivul: trei sectoare au reziliat contractele, sa nu mai plateasca salubrizare si colecteaza gunoiul cum vor ei. 


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2020-01-16



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray