2019-10-14 04:01

Catedrala Mântuirii Neamului, cu un an înainte de inaugurarea din decembrie 2018

 |  12:04
Catedrala Mântuirii Neamului, cu un an înainte de inaugurarea din decembrie 2018

P24

Construcţia Catedralei Mântuirii Neamului au ajuns la acoperiş şi la baza turlelor principale şi secundare. În ultima vreme, pe şantier au lucrat zilnic circa 600. Lucrările au ajuns la cota de 45 de metri, edificiul fiind acum vizibil pe străzile din jur. Patrirhia susţine că finanţarea este insuficientă.

Potrivit consilierului patriarhal al Sectorului monumente şi construcşii bisericeşti al Patriarhiei Române, inginerul Vasile Crăcăoanu, acum se execută lucrări care închid corpul principal al catedralei, peste abside, Altar şi pronaos. „Se lucrează la următoarele elemente de structură: arce, grinzi şi totodată la realizarea nucleelor de susţinere pentru turlele principale şi secundare. În zona Altarului viitoarei Catedrale Patriarhale se execută structura de rezistenţă a peretelui circular între cotele 27 şi 36 de metri”, a declarat Crăcăoanu. La aceste lucrări, se foloseşte armătură flexibilă și rigidă, care necesită un volum mare de suduri. În următoarea etapă, continuă lucrările turlele principale şi secundare, precum şi la acoperişul Catedralei Mântuirii Neamului.

Clopotele de la Innsbruck

Primul dintre cele şase clopote de la Catedrala Mântuirii Neamului şi cel mai mare, de 25 de tone, 3,3 metri înălţime şi lăţime, va avea o viaţă de peste 400 de ani. El a fost turnat la Innsbruck, în Austria, în luna noiembrie. „Primul dintre cele şase clopote ale Catedralei Mântuirii Neamului a fost turnat la Innsbruck, în Austria şi cântăreşte 25 de tone. Clopotul ce va răsuna din turla Catedralei Naţionale a fost turnat vineri, 11 noiembrie 2016, cu implicarea a trei generaţii de ingineri metalurgişti. A fost o zi de apogeu în pregătirea şi turnarea celui mai mare dintre clopotele Catedralei Mântuirii Neamului. Este o lucrare de specialitate înaltă în ingineria metalelor. Acest moment a avut pentru noi o semnificaţie duhovnicească deosebită, dată fiind semnificaţia clopotelor binecunoscută tuturor creştinilor. De asemenea, am oficiat şi o slujbă specifică momentului”, a spus părintele Nicolae Crîngaşu.

Graficul lucrărilor

După cum a declarat Patriarhului Daniel, Catedrala Neamului ar urma să fie deschisă pentru enoriaşi de Ziua Naţională, la 1 Decembrie 2018. Patrirhia a publicat graficul lucrărilor.

- finalizarea lucrărilor de zidire la turlele secundare, cota +62,00 metri – aprilie 2017;

- finalizarea lucrărilor de zidire la turla clopotniţă, cota +75,5 metri – iulie 2017;

- finalizarea lucrărilor de zidire la turla principală (Pantocrator), cota +106,00 metri – decembrie 2017;

- structura metalică şi învelirea acoperişului – iunie 2018;

- pictarea catapetesmei şi sfinţirea Altarului noii Catedrale – 1 decembrie 2018;

- pictarea integrală a Catedralei – 2019-2024.

Finanţare sub 10%

În interiorul Catedralei Mânturii Neamuluivor încăpea aproximativ 5.000 de oameni. Edificiul va fi cel mai mare lăcaş de cult din România, va depăşi chiar şi Casa Poporului ca înălţime, fiind vizibilă din orice punct al Capitalei. Spaţiul liturgic principal de la parter este completat de două săli polivalente în subsol, plus galerii şi spaţii expoziţionale cu circuit de vizitare la nivelurile superioare. Ansamblul arhitectural ce se construieşte în Dealul Arsenalului cuprinde, pe lângă Catedrala Mântuirii Neamului, şi patru centre socio-culturale purtând numele sfinţilor apostoli Andrei, Petru, Pavel şi Luca. Puţini sunt cei care ştiu însă că, de-a lungul timpului, au fost propuse alte trei amplasamente, respectv Piaţa Unirii în 1999, Piaţa Alba-Iulia în 2001 şi Parcul Carol în 2004, care au fost refuzate. Administraţiile locale din Bucureşti şi din ţară au fost solicitate, în ultimii şase ani, să sprijine financiar continuarea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului aflat în construcţie în Dealul Arsenalului din Capitală. Sumele cerute au variat anul acesta, cel puţin la Bucureşti, între 10 milioane de lei la sectoare şi 15 milioane de lei la Primăria Capitalei, la care se adaugă contribuţia consiliilor judeţene din ţară şi a primăriilor din marile oraşe şi nu numai. Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă spune că fondurile sunt insuficiente şi că a primit un procent de doar 5-6% din cât a solicitat.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2016-12-31



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray