2019-11-22 23:10

Fenomen meteorologic rar, explicat pentru PUTEREA de ANM. Epava de la Costineșţi a dispărut... în ceață!

 |  21:01
Fenomen meteorologic rar, explicat pentru PUTEREA de ANM. Epava de la Costineșţi a dispărut... în ceață!

Robert Veress

În cursul serii de sâmbătă, 18 iunie, și dimineții de duminică, 19 iunie (până în jurul orei 12), în zona litoralului Mării Negre, cel puțin în dreptul stațiunii Costineșţi, a fost ceață, așa cum puteți observa în imaginea alăturată. Ceața vara, la mare, este un fenomen rar, cauzat, în general, de aerul cald ce trece deasupra apei reci din mare. Însă, diferența termică trebuie să fie semnificativă. Or, la Costineșţi, între temperatura aerului și cea a apei nu era o diferență mai mare de 10 grade Celsius, la momentul apariției ceții. Temperatura apei era de circa 18 grade, în timp ce temperatura aerului era de 27 de grade. Din acest motiv, am solicitat explicații Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).

Am primit de la ANM două răspunsuri, unul mai scurt, nesemnat, din partea ANM și altul, mai complex, din partea Serviciului Regional de Prognoză a Vremii (SRPV) - Centrul Regional de Meteorologie (CMR) Dobrogea, semnat de șefa serviciului, Mariana Frățilă. Le reproducem pe amândouă, în această ordine.

ANM: „În data de 18 iunie, circulaţia atmosferică în bazinul vestic al Mării Negre, a fost predominant sud-estică (respectiv dinspre Turcia, unde platforma continentală este mai redusă şi sunt ape mai reci). Potrivit legii lui Ekman, în Emisfera Nordică, un vânt orientat S-N (sud-nord - n.r.) va duce la apariția unui transport mediu al apelor de suprafață orientat 90 grade dreapta. Cu alte cuvinte, atunci când bate vântul de la S, pe un țărm cu o orientare N-S, vom asista la o deplasare a apelor de suprafață spre larg. Se realizează imediat o compensare a acestora prin apariția unui curent de adâncime, care aduce în apropierea țărmului ape de adâncime, mult mai reci. În consecință temperatura apei în 18 iunie la Constanța și Mangalia a fost de 15...17 grade, iar la Gura Porţiței și Sulina de 22...24 de grade.

Datorită diferențelor de temperatură între apele reci venite la suprafață și masele de aer cald de deasupra mării (advecție caldă masivă dinspre nordul Africii), s-a format o inversiune puternică de temperatură (adică, temperatura a crescut cu altitudinea). Aerul rece de deasupra mării, în contact cu aerul cald de deasupra a favorizat condensarea rapidă a valorilor de apă şi s-a format ceața”.

CMR Dobrogea: „Principial, structură care conduce la formarea ceții este cu aer săturat sau aproape de saturație și stabil, în vecinătatea suprafeței subiacente, adică:

1 - aerul este stabil: cu altitudinea, temperatura pseudo-potențială a acestuia crește; curba de stare pentru aerul (aproape) săturat este cel puțîn paralelă sau se suprapune cu pseudo-adiabata pomenită mai sus, iar o izotermie ori inversiune în curbă de stare satisface, cu atât mai mult, aceasta condiție (nu este loc aici pentru cazul de finețe în care temperatura de stare scade ușor cu altitudinea, dar este apropiată-paralela sau ușor înclinată spre dreapta, de pseudo-adiabata potențială);

2 - umezeala este mare pe un strat cât mai consistent, lângă suprafața subiacentă.

Aceste condiții sunt, cu atât mai mult, satisfăcute, în situațiile concrete, mai ușor de evaluat în activitatea operativă, în care avem:

1 - izotermie sau inversiune (temperatura însăși a aerului constantă sau crescătoare cu înălțimea) - și este furnizată meteorologului de un parametru delta(T)=T(925 hPa)-T(1000 hPa), așa cum vă este aţașat în poza_1;

2 - umezeala relativă mare pe un strat cât mai gros de lângă sol - furnizată meteorologului de analize sau prognoze ca în poza_2 cu poza_3 - dar și de datele de la stații.

Concret, în zona costieră sudică, spre deosebire de cea nordică, temperatura apei mării măsurată la Mangalia a fost de 15-16 grade în zilele de 15-16.06, iar încălzirea ei la 19 grade în ziua de 17.06 a fost, probabil, doar superficială, pentru că, pe direcţia din S a vântului moderat (4-6 m/s, dar cu rafale de 7-8 m/s) din noaptea de 17-18.06, pelicula superficială s-a îndepărtat, iar temperatura apei a revenit la 15 grade. Această valoare are importanţă prin raportarea la ce se măsoară/prognozează mai sus, spre 100-500-1000 m, în determinarea stabilităţii stratului de aer (care, obligat să se răcească, poate deveni şi suprasaturat) care se menţine lângă suprafaţa subiacenta sol/apa, în cazul cu stabilitate sau nu se menţine, în cazul lipsei acesteia.

La 19.06.2016 ora 00 UTC (ora 03 a României), temperatura aerului în coloana de aer din zona staţiei Mangalia, peste suprafaţa subiacenta-sol, a fost următoarea:

peste 20 de grade (poza_4) la 925 hPa (aprox. 820 m);

de 16-18 grade (poza_5) la 1000 hPa (aprox. 140 m).

de 20,2 grade, aceeaşi cu temperatura punctului de rouă, ambele măsurate la staţia meteorologică Mangalia.

Deci, stratul 1000-925 hPa (140-820 m) era caracterizat prin inversiune termică, dar aceasta nu ajungea şi lângă sol: aerul umed, chiar săturat, putea ascensiona cel puţin 100-140 m.

Temperatura aerului în coloana de aer din zona staţiei Mangalia, dar peste apă, a fost următoarea:

peste 20 de grade (poza_4) la 925 hPa (aprox. 820 m);

de 16-18 grade (poza_5) la 1000 hPa (aprox. 140 m).

de 15-16 grade lângă suprafaţa apei, mult sub temperatura punctului de rouă din aer.

Deci, în coloana de aer de peste apă, valorile de temperatura nu diferă de cele de pe uscat decât la baza coloanei de aer, prin valoarea temperaturii apei care a fost de 15-16 grade, adică mult mai scăzută decât cea de deasupra solului, de la 2 m, din platforma staţiei costiere.

S-au produs, deasupra apei, două efecte care, cumulate, au constituit ingredientele pentru ceaţa semnalată:

aerul având specifică temperatura punctului de rouă de 20,2 grade a fost forţat, de suprafaţa subiacentă, să se răcească sub valoarea de susţinere a maximului de vapori, obţinându-se, prin suprasaturare, condens;

pe de altă parte, a fost forţată formarea inversiunii şi în stratul sol-1000 hPa (0-140 m); cum şi stratul 1000-925 hPa (140-820 m) era caracterizat prin inversiune termică, aceasta s-a extins până la nivelul apei mării, determinând mişcări descendente pe tot stratul 0-820 m şi menţinând/pompând aerul şi condensul conţinut spre baza startului unde s-a format ceaţă.

Prin urmare, pentru 19.06.2016, ora 00 UTC:

la staţie, temperatura aerului a scăzut la 20,2 grade, atingându-şi temperatura punctului de rouă şi saturându-se (condensând); aerul saturat a putut ascensiona ori nu a fost suficient împins spre sol, deasupra fiind aerul uşor mai rece (16-18 grade la 140 m);

peste apă, aerul care ar fi putut avea în jurul a 20 grade, ca cel din vecinătate, a fost forţat să se răcească până la aprox. 15 grade, devenind suprasaturat, iar prin considerarea valorii temperaturii de la 1000 hPa, de 16-18 grade, putem imagina inversiunea extinsă până la apă (nu doar pe stratul 140 m - 820 m, ca pe uscat). Mişcările descendente ori lipsa ascensiunilor au menţinut acest condens lângă suprafaţa subiacentă unde a fost ceaţă.

Clima Litoralului

Conform portalului vremea.ro, Constanța și, prin extensie, stațiunile de pe litoralul românesc al Mării Negre, au o climă temperat continentală. Regimul termic este printre cele mai ridicate din țară, media temperaturii multianuale fiind de aproximativ 11 grade Celsius.

Apropierea Mării Negre imprimă litoralului o influență aparte, variația temperaturilor fiind relativ mică de la zi la noapte și de la un anotimp la altul făță de restul regiunilor țării. Acest fapt se datorează capacitățîi apei mării de a înmagazina căldură și de a o elibera treptat (iarna), însă are și un rol ponderator asupra maximelor termice (vara).

Cantitățile de precipitații sunt printre cele mai scăzute din țară (397 de mm conform mediei 1961-1990), mai puțin plouând doar în Delta Dunării. Cu toate acestea, Marea Neagră poate cicloni cu recorduri naționale de precipitațîi.

Vara la Constanța este moderată termic, aproape zilnic circulația în straturile inferioare ale troposferei făcându-se dinspre est, briza mării ponderând mult maximele în comparație cu zona continentală a Dobrogei. Extrem de rar se înregistrează temperaturi de peste 35 de grade, deși acest lucru s-a întâmplat în mai multe rânduri în vara anului 2000, iar pe 25 iulie 2007 stația meteo a înregistrat chiar și o valoare de 38,0 grade, la doar 0,5 grade de recordul absolut al orașului de pe 10 august 1927.

Aceeași briză a mării face că temperaturile să fie cu câteva grade mai scăzute în zona litorală (unde se află și stația meteo ANM) decât în cea continentală a orașului. De aceea în ani precum 1927 sau 2007 șansele că temperaturile să fi depășit 40 de grade în vestul orașului sunt mari, însă nu există date oficiale confirmate în această privință.

În schimb, nopțile cu temperaturi minime de peste 20 de grade sunt frecvente, făcând astfel aerul greu respirabil, disconfortul termic resimțit pe timpul nopții aici fiind printre cele mai mari din România în decursul sezonului cald.

Media multianuală a temperaturii în luna iunie este de 19,5 grade, în iulie de 22,2 grade în timp ce august are de asemenea o medie foarte ridicată, de 22 grade Celsius. O situație deosebită s-a petrecut în primele două săptămâni ale lunii august 2010, când s-au înregistrat în fiecare noapte temperaturi de peste 20 de grade iar în unele nopți chiar și peste 25 de grade. Tot atunci în apa Mării Negre s-au măsurat cele mai ridicate temperaturi înregistrate vreodată, de 31-32 de grade!

Nebulozitatea în orașul lui Ovidiu este printre cele mai scăzute din țară pe timpul verii, litoralul românesc fiind printre cele mai bune zone turistice din Europa și datorită faptului că nu se înregistrează maxime termice de 40 de grade ca pe coastele mediteraneene ale Spaniei, Croației sau Greciei, temperaturile fiind în majoritatea timpului perfecte pentru plajă sau alte activități în aer liber (în jur de 28 de grade), în condițiile unui cer mai mult senin.

Adesea vară se dezvoltă în partea continentală a Dobrogei furtuni puternice datorate convergenței aerului provocată de briza Mării Negre, însă aceste furtuni nu afectează decât foarte rar și orașul, aproape singurele surse de precipitațîi fiind fronturile vestice sau ciclonii dezvoltați pe Marea Neagră, spre exemplu contrastul între mediile cantităților de precipitațîi la Cernavodă făță de Constanța fiind relativ mare. În luna iunie media multianuală a precipitațiilor este de 40 de mm, în iulie 30 de mm, în timp ce august este de asemenea o lună secetoasă, cu doar 33 de mm.

Aceste medii ale precipitațiilor însă pot fi „mincinoase” în anumite cazuri, mai ales atunci când centrul unui ciclon aflat în vestul bazinului Mării Negre este aproape de oraș. Un exemplu este ziua de 28 august 2004, când s-a petrecut un eveniment posibil o dată la câteva sute de ani: în numai 18 ore la stația meteo Constanța au căzut 195 de mm, depășind precedentul record de aproape două ori, această cantitate de apă fiind de altfel și printre cele mai ridicate înregistrate vreodată în România într-un interval de 24 de ore! Litoralul Mării Negre și implicit și zona Constanței sunt de asemenea notorii pentru cea mai mare frecvență a evenimentelor turbionare din țară, aproape în fiecare an dezvoltându-se trombe marine de-a lungul coastei litorale, multe dintre ele fiind surprinse pe camerele video sau aparatele foto ale turiștilor.

Atenționare meteo

În zilele de 24 și 25 iunie, în Banat, Crişana, Maramureş, sudul Olteniei şi al Munteniei şi pe arii restrânse în celelalte regiuni, vremea se va menţine caniculară, informează ANM. Se vor înregistra temperaturi maxime frecvent în jur de 35 de grade, iar noaptea vor fi valori minime ce nu vor scădea sub 20 de grade. Disconfortul termic va fi accentuat, iar indicele temperatură - umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi. Îndeosebi în zonele montane şi submontane instabilitatea atmosferică va fi temporar accentuată şi, mai ales după-amiaza şi seara, vor fi averse torenţiale, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului şi izolat grindină. Pe Litoral, vremea va fi însorită, cu temperaturi de 29-30 de grade în aer și de peste 20 de grade în apă.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2016-06-23

Mai multe imagini:
Fenomen meteorologic rar, explicat pentru PUTEREA de ANM. Epava de la Costineșţi a dispărut... în ceață!
zoom
Fenomen meteorologic rar, explicat pentru PUTEREA de ANM. Epava de la Costineșţi a dispărut... în ceață!
zoom
Fenomen meteorologic rar, explicat pentru PUTEREA de ANM. Epava de la Costineșţi a dispărut... în ceață!
zoom

Fenomen meteorologic rar, explicat pentru PUTEREA de ANM. Epava de la Costineșţi a dispărut... în ceață!
zoom
Fenomen meteorologic rar, explicat pentru PUTEREA de ANM. Epava de la Costineșţi a dispărut... în ceață!
zoom


GALERIE MEDIA





Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray