2019-08-21 15:30

Peste 500.000 de tineri nu sunt nici la școală, nici angajați. Dezastrul de la simularea Evaluării Naționale, încă un prilej de reflecție pentru specialiști, dar soluțiile adecvate se lasă așteptate

 |  21:01
Peste 500.000 de tineri nu sunt nici la școală, nici angajați. Dezastrul de la simularea Evaluării Naționale, încă un prilej de reflecție pentru specialiști, dar soluțiile adecvate se lasă așteptate

Rezultatele finale, oficiale, prezentate de Ministerul Educației, cu privire la simularea Evaluării Naționale a elevilor din clasele a VIII-a, arată că situația Învățământului gimnazial este în regres față de anul trecut. Unul din zece elevi a absentat de la seria de testări, cei mai mulți cu siguranță nemotivat. Dintre cei 166.498 de elevi care au susținut probele, doar 44,04% au obținut nota de trecere, față de 50,68% la simularea din 2015. 6,63% în minus, la procentul global (al participanților) este enorm. E adevărat, în primăvara anului 2014 situația a fost ceva mai bună ca acum, dar mai proastă decât în 2015, cu 48,83% obținând notele de promovabilitate, ceea ce indică și o diferență de pregătire între generații. Pe de altă parte, în vara anului 2014, la Evaluarea Națională din vară, 71,12% dintre elevi au promovat, după contestații, iar anul trecut procentul a urcat la 79,3%. Prin urmare, este de așteptat că și anul acesta se va produce o mobilizare a elevilor în lunile rămase până la examenele „pe bune”. Dintre cei 44% care anul acesta au obținut note de trecere la simulare, majoritatea sunt în segmentul mediocrității. Astfel, pe tranşe de medii, se înregistrează următoarea situaţie statistică: 22.422 de medii între 5 şi 5,99, 19.109 medii între 6 şi 6,99, 15.985 de medii între 7 şi 7,99, 11.989 de medii între 8 şi 8,99, 3.850 de medii între 9 şi 9,99, respectiv 7 medii de 10. Așadar, numai 15.846 dintre elevii care au participat la simulare, adică sub 10%, au obținut note peste 8.

Părerile sunt împărțite atât în privința utilității simulărilor de Evaluare Națională, cât și a semnificației rezultatelor obținute de elevi. Şerban Iosifescu, preşedintele Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar consideră că elevii nu sunt stimulați să performeze, fiindcă notele nu se trec în catalog. În schimb, Federația „Coaliția pentru Educație” consideră că ministerul de resort ar trebui să tragă concluziile ce se impun, analizând problemele în profunzime, să admită că aceste probleme au cauze sistemice, impunându-se „un curriculum flexibil, relevant pentru viața reală și interesele elevului, centrat pe competențe și valori încurajează învățarea”.

Ne permitem să pierdem 100.000 de tineri în fiecare an?

„Datele statistice arată că sunt peste 100.000 de copii care riscă medii sub 5 la acest examen, dacă ținem cont și de cei care nu s-au prezentat la toate probele. În actualul sistem, în cazul în care ajung la liceu, mare parte dintre ei se vor regăsi printre cei nu vor participa/nu vor trece examenul de Bacalaureat. Deja avem pierduți, în ultimii cinci ani, din zona ocupării oficiale, între 500.000 și 700.000 de tineri”, se spune într-un comunicat al Federației „Coaliția pentru Educație”.  „Este foarte greu de crezut și de acceptat cum noi, o țară întreagă, ne permitem să pierdem în jur de 100.000 de tineri în fiecare an. Pe mare parte dintre ei îi pierdem cu bună știință, după ce îi ținem în licee în care se plictisesc și în care nu învață aproape nimic practic. (...)Copiii aceștia nu au nevoie doar de meditații și hei-rupisme din partea profesorilor pentru a trece de pragul mediei 5, peste trei luni. Au nevoie de profesori care să creadă în ei, acum și încă patru ani, astfel încât să poată fi recuperate decalajele existente măcar în parte. Pentru că în opinia Federației, resursele umane pot determina, într-o măsură mult mai mare decât cheltuielile materiale, creșterea calității educației”, afirmă Daniela Vișoianu, președintă a Coaliției.

Conform recensământului din anul 2011, populația stabilă a României este 20.121.641. 2,5 milioane sunt tineri cu vârste între 15 și 24 de ani. Conform datelor oficiale publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, șomajul în rândul tinerilor este 25%. Datele oficiale nu se referă, însă, și la tinerii care: 1. nu au fost în șomaj, dar nici nu au un loc de muncă; 2. au ieșit din perioada de șomaj fără a-și fi găsit un loc de muncă. Așadar, este o certitudine că numărul tinerilor care fie nu vor să muncească, fie nu au unde munci (fiindcă nu îi angajează nimeni), fie muncesc la negru, depășește, cu mult, cifra de 500.000. Estimarea d-nei Vișoianu este, prin urmare, chiar una optimistă.

Propunerile Coaliției pentru Educație

„Considerăm creșterea calității resurselor umane din sistemul de educație principala direcție strategică necesară pentru îmbunătățirea educației, pentru că toate celelalte schimbări necesare vor fi implementate, în principal, prin cadrele didactice existente deja în sistem. (...) În contextul în care adoptarea noului plan cadru pentru gimnaziu întârzie peste termenul anunțat inițial, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice are oportunitatea de a adresa aceste probleme nu doar prin prisma analizei de rezultate și indicatorilor de proces, ci în profunzimea lor, plecând de la cauze și probleme sistemice.

Un curriculum flexibil, relevant pentru viața reală și interesele elevului, centrat pe competențe și valori încurajează învățarea. Emoția stârnită de dezbaterea pe planurile cadru își are originea în frica profund umană de schimbare, dar și în lipsa de viziune globală. Profesorii pot alege să susțină schimbarea însă au mare nevoie, ca noi toți, să vadă destinația. Trei documente sunt necesare:

• profilul absolventului (recomandăm să se țină cont de propunerea Institutului de Științe ale Educației, dezbătută in vara anului 2015)

• noul curriculum - planul cadru general, din care se vor dezvolta planuri cadru pentru filiere/profiluri diferite, programe școlare și manuale;

• sistemul de evaluare (noi adăugăm și monitorizare) prin care să se asigure concordanța dintre primele două, adică prin instrumentele de curriculum atingem profilul proiectat;

În opinia Coaliției pentru Educație, evaluarea (oricum s-ar numi ea) trebuie proiectată și organizată de la început. Când propunem o modificare, de exemplu o nouă programă școlară, două sunt seturile de întrebări esențiale:

• ce competențe (cunoștințe și abilități și comportamente) sunt dezvoltate în clasă prin această programă școlară? Știu profesorii să faciliteze dobândirea acestor competențe?

• cum ne asigurăm că ceea ce trebuie să se întâmple se va întâmpla (monitorizare și evaluare), adică absolventul să dobândească competențele de care are nevoie pentru a fi un adult împlinit?”, se arată în comunicatul  Coaliției pentru Educație.

Ministerul Educației propune „măsuri remediale”

În comunicatul de presă prin care se corectează cifrele oficiale referitoare la rezultatele simulării, Ministerul Educației precizează că solicită inspectoratelor școlare „măsuri remediale adecvate” (adjectivul „remedial” nu există; se putea folosi „de remediere”).

Care sunt aceste măsuri? Cităm:

• „Realizarea unei diagnoze clare a situaţiei la nivelul fiecărui judeţ/ al fiecărei şcoli;

• Analiza, în cadrul şedinţelor cu directorii, a rezultatelor obţinute de fiecare şcoală, la simularea evaluării naţionale;

• Elaborarea de către fiecare şcoală a graficului de pregătire a elevilor pentru examenul de evaluare naţională şi monitorizarea acţiunilor stabilite, de către inspectoratul şcolar;

• Analiza rezultatelor în cadrul comisiilor metodice, al cercurilor pedagogice şi al consiliilor profesorale;

• Implementarea unui program de pregătire suplimentară, în regim gratuit, în cadrul şcolii, după orele de curs;

• Personalizarea traseului de învăţare pentru elevii cu probleme deosebite care au obţinut rezultate slabe la simularea evaluării naţionale;

• Efectuarea temelor diferenţiate pentru asigurarea individualizării învăţării.

Ministerul Educației anunță inspecții școlare de specialitate la nivel național, care se vor desfășura pe toată perioada de dinaintea evaluărilor naționale și vor urmări  aplicarea planurilor remediale la nivelul unităților de învățământ. Aceste inspecții vor fi realizate de inspectorii de specialitate din cadrul MENCS și de cei din inspectoratele școlare.

Pe de altă parte, Ministerul Educației a solicitat Institutului de Științe ale Educației o analiză riguroasă a rezultatelor obținute la simularea evaluării, astfel încât diagnoza rezultată la nivel național să conducă la politici publice destinate îmbunătățirii situației elevilor din învățământul gimnazial”.

Elevii de clasa a XI-a şi a XII-a au început, luni, simularea de Bacalaureat cu proba la Limba şi Literatura Română. Notele obţinute la simulare Bacalaureat 2016 nu vor fi trecute în catalog, ci vor fi evaluate individual la clasă, pentru o mai bună pregătire a elevilor pentru examenul de Bacalaureat din vară.

„Aceste generații de copii merită mai multă atenție și mai multă onestitate și transparență, pentru că rezultatele lor sunt rezultatele noastre, ca sistem, iar ei sunt viitorul nostru, ca țară. Rupturile supralicitate între părinți și profesori, de exemplu, crează spații de slăbiciune ale plasei de siguranță pe care un stat responsabil trebuie să o asigure (micilor) săi cetățeni. Prin toate găurile provocate de căutările de vinovați cad, an de an, mii şi mii de copii. Pentru majoritatea acestor copii, mai ales in cazul celor care provin din medii defavorizate, singura șansă este o educație de calitate la care să aibă acces în mod echitabil” - Daniela Vișoianu, președinte Coaliția pentru Educație.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2016-03-08



Parerea ta...

BABA CURIOASA
08 Mar 2016

La evaluarea pe bune rata de promovare este de 80% ! Care "dezastru" ?
Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray