2019-11-19 07:59

Povestea marinarilor români sechestrați în Tunisia. După nave, România riscă să rămână fără navigatori

 |  21:01
Povestea marinarilor români sechestrați în Tunisia. După nave, România riscă să rămână fără navigatori

Marius Florian

Nava Asirat, sub pavilion Republica Moldova, este reţinută din 1 august a.c., în urma unui litigiu comercial, în Portul Gabes, din Tunisia. Potrivit Sindicatului Liber al Navigatorilor (SLN), la bord se află un echipaj de 20 de persoane, toate de naţionalitate română, nemembri SLN. Echipajul este neplătit din luna iulie a.c. şi acuză condiţiile de muncă şi viaţa precară de la bordul navei. O parte din echipaj suferă de boli de piele, rinichi, inimă şi stomac.

Autoritatea Navală Română şi SLN au demarat abia zilele trecute procedurile pentru executarea poliţei de securitate financiară în vederea plăţii şi repatrierii echipajului. Totodată, potrivit SLN, agenţia de crewing Sea Wind Shipping face eforturi pentru a avea echipajul repatriat. De asemenea, aceştia au întrerupt contractul de furnizare personal navigant încheiat cu societatea National Transport Company, din Constanţa, pentru nava Asirat, motivul fiind nerespectarea clauzelor, neplata echipajului şi a datoriilor faţă de agenţia de crewing.

Ministerul Afacerilor Externe încearcă să obţină de la autorităţile tunisiene aprobarea repatrierii echipajului actual.

Sunt ai nimănui!

Între timp, cei 20 de navigatori români de pe nava Asirat fac haz de necaz. V.L. este inginer pe navă și îi postează ironic colegului său motorist, A.B., pe Facebook: „Am ajuns VIP-uri!” Tot el a postat și câteva fotografii de la bordul navei.

PUTEREA a obținut ultimele informații referitoare la cei 20 de navigatori români. „Ni s-a confirmat că au primit alimente, apă și ceva motorină și niște medicamente, aduse de agent. Se pare, încă nu, dar se pare că astăzi au fost achitate salariile pe o lună. Dar încă nu au intrat în cont. Nu se confirmă intrarea în cont. E doar la nivel de declarații. (…) Urmează să plece toată lumea de acolo. Toți o să trebuiască să vină acasă… nu știm când… cât mai curând posibil. Să îi aducem, măcar să nu mai fie români pe acolo. Restul, treaba lor ce-or face…”, a declarat Adrian Mihălcioiu, președintele SLN, pentru PUTEREA.

MAE: Ambasada României la Tunis a intervenit

Cotidianul PUTEREA a obținut de la Ministerul Afacerilor Externe informațiile oficiale despre starea celor 20 de marinari români, sechestrați încă în Portul tunisian Gabes.

„Cu ocazia deplasării reprezentanţilor diplomatici români la bordul navei, în perioada 17-18 septembrie 2015, aceştia s-au asigurat că echipajul beneficiază de resurse suficiente de apă, hrană şi combustibil şi a primit asigurări din partea agentului navei că marinarii care au probleme de sănătate vor primi medicaţia necesară în timp util. Agentul local al armatorului a preluat solicitarea reprezentanţilor ambasadei de asigurare a medicamentelor necesare și în cursul zilei de 19 septembrie 2015 a livrat medicamentele solicitate. (…) În ceea ce priveşte drepturile salariale ale navigatorilor români, menţionăm că acestea nu au fost plătite pentru lunile iulie şi august 2015. Potrivit primelor informaţii obţinute, Agenţia de crewing şi Autoritatea Navală Română au întreprins demersurile necesare pentru obţinerea contravalorii salariilor şi a cheltuielilor de repatriere pentru navigatorii români. Având în vedere contractul privat între navigatori şi armator şi existenţa unui litigiu comercial, MAE are calitatea de terţ, motiv pentru care nu se poate implica în soluţionarea legală a acestui litigiu. (…) Imediat după ce a fost solicitată de către navigatorii români, Ambasada României la Tunis a intervenit pe lângă autorităţile de imigrare pentru eliberarea documentelor de călătorie reţinute în urma arestului navei. De asemenea, pentru a veni în sprijinul navigatorilor români, Ambasadele României la Tunis şi la Tripoli, relocată la Tunis, au întreprins demersurile legale pe lângă autorităţile tunisiene. Reprezentanţii celor două ambasade române s-au deplasat în portul în care este arestată nava, pentru a evalua situaţia la faţa locului, au discutat cu autorităţile portuare şi judiciare locale precum şi au acordat asistenţă consulară navigatorilor români. La solicitarea agenției de crewing şi a navigatorilor români, reprezentanții misiunii au furnizat coordonate ale unor avocați tunisieni specializați în astfel de cazuri. (…) Agenţia de crewing, care a intermediat angajarea navigatorilor români pe navă, ţine legătura cu familiile acestora. Menţionăm totodată că nici unul dintre navigatorii aflaţi la bordul navei nu a solicitat asistenţă consulară în ceea ce priveşte intermedierea legăturii cu membri de familie. Autoritățile de imigrare nu au nici o obiecție pentru ca întreg echipajul să se repatrieze sau să călătorească în oraş, dar autoritățile portuare și Marina comercială nu pot permite abandonarea navei, conform legislației naționale și internaționale în domeniu, fiind necesară păstrarea unui echipaj minim de siguranță, repatrierea acestora fiind posibilă imediat ce armatorul navei va asigura echipajul de schimb care să asigure funcţionarea navei în condiţii de siguranţă”, se spune în răspunsul MAE la întrebările adresate de PUTEREA.

Sportul preferat de autorități: aruncatul pisicii moarte

Parlamentul României a ratificat abia la sfârșitul lunii iunie a.c. Convenția MLC 2006. Semnată la Geneva, în 2006, Convenția prevede un sistem de asigurare financiară, socială și de sănătate, de acoperire socială de pensie, sănătate și ajutor financiar în caz de abandon, dar și de hrană la bord, combustibil, până când marinarii de pe navele sechestrate sunt repatriați.

„Avem o lună de când a apărut în Monitorul Oficial. În mod normal, Convenția trebuie implementată în legislația națională în 12 luni de la data aderării. (...) În mod normal, de acum nu ar trebui să mai avem astfel de situații precum cea de la nava Asirat, din Tunisia. Vor putea fi situații în care armatorii pot intra în faliment, dar sunt alte pârghii de reglementare rapidă a situației, fără să ajungem să traumatizăm navigatorii de la bordul navelor. Adică, să li se plătească salariile, să fie repatriați în bună regulă, în timp util și să aibă toate condițiile la bord, până când pleacă de acolo. Asta ar însemna o legislație adecvată. (…) Dacă nu armonizăm legislația, riscăm sancțiuni. Intrăm în infringement față de directiva europeană, față de Corpul de Control, față de MLC 2006. Acum am ratificat-o, dar ești obligat și de alte instrumente să o pui și în practică! Cea mai mare „amendă” va fi că nu vom mai avea navigatori dacă noi mergem în stilul acesta!”, a spus Adrian Mihălcioiu, președintele SLN, pentru PUTEREA.

Autoritățile responsabile nu dau nici un semn că s-ar grăbi cu implementarea MLC 2006. Ne referim aici la Ministerul Transporturilor, al Muncii și la Autoritatea Navală Română. Ministerul Muncii „aruncă pisica” pe gardul de la Transporturi și susține că toată activitatea ce ține de contracte de muncă, asigurări sociale etc. ar fi responsabilitatea… Transporturilor!

„Convenția Maritimă a fost un subiect spinos între Ministerul Muncii și Ministerul Transporturilor, în care fiecare entitate încerca să scape de asumarea răspunderii. Într-un final apoteotic, responsabilitatea a fost pasată Transporturilor. (...) MMFPSPV a susținut constant că este responsabilitatea Ministerului Transporturilor (MT), conform prevederilor legale, să coordoneze acest proces. (…) În cursul lunii iulie 2014 au avut loc două reuniuni la sediul MAE, la care au participat reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, Autorității Navale Române, MAE și MMFPSPV. În cursul acestor reuniuni s-a agreat că aspectele ce ţin de condiţiile generale (contract de muncă, sănătate şi securitate în muncă) se regăsesc în sfera de acţiune a MMFPSPV, însă  particularizarea acestora în ceea ce priveşte navigatorii şi aspectele specifice muncii navigatorilor revine MT. (…) MMFPSPV a agreat să colaboreze și să avizeze, după caz, proiectele de acte normative care urmează a fi elaborate pentru asigurarea transpunerii complete, pentru aspectele care nu pot fi acoperite prin legislația națională existentă. MMFPSPV și-a menținut punctul de vedere că nu poate avea calitatea de inițiator al acestora în conformitate cu domeniul său de competență, stabilit prin reglementările naționale, dat fiind specificul directivei și faptul că se adresează unei categorii speciale de personal. (...) Apreciem că notificarea legislației naționale care asigură transpunerea acestei directive va fi efectuată de MT, sub coordonarea MAE”, este poziția oficială a Ministerului Muncii, intrată în posesia cotidianului PUTEREA.

Marinari de România

Țara noastră are aproape 22.000 de navigatori și 13.000 de navigatori personal auxiliar, care lucrează pe nave de pasageri, în diferite locuri și servicii. Din cei 22.000, activi sunt 9.624. Aproximativ 800 de comandanți; șefi mecanici, în jur de 900 de oameni și ofițeri maritimi și punte câte 3.000 de navigatori, iar nebrevetați sunt 4.214.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2015-09-23

Mai multe imagini:
Povestea marinarilor români sechestrați în Tunisia. După nave, România riscă să rămână fără navigatori
zoom
Povestea marinarilor români sechestrați în Tunisia. După nave, România riscă să rămână fără navigatori
zoom
Povestea marinarilor români sechestrați în Tunisia. După nave, România riscă să rămână fără navigatori
zoom





Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri



PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray