2019-11-19 08:15

Primăria lui Onţanu a încălcat regimul siturilor arheologice. Prof. Cristian Schuster: În ultimii doi ani, Sectorul 2 nu a cerut avize de la Cultură pentru construcţii

 |  21:01
Primăria lui Onţanu a încălcat regimul siturilor arheologice. Prof. Cristian Schuster: În ultimii doi ani, Sectorul 2 nu a cerut avize de la Cultură pentru construcţii

P24

Arheologii au constatat că Primăria Sectorului 2 este singura care a eliberat autorizaţii de construcţie fără avizul direcţiilor de cultură. Deşi încălcarea regimului de protejare a siturilor arheologice este faptă penală, nici intervenţia poliţiei nu s-a manifestat în Bucureşti, în special pe malurile lacurilor din sectorul 2 al Capitalei. Profesorul Cristian Schuster comentează pentru PUTEREA situaţia protejării siturilor arheologice din Capitală, contravenţiile pentru încălcarea legii şi paşii care trebuie urmaţi pentru obţinerea avizelor legale.

Primăria lui Onţanu a încălcat regimul siturilor arheologice. Prof. Cristian Schuster: În ultimii doi ani, Sectorul 2 nu a cerut avize de la Cultură pentru construcţii
zoom

Profesorul dr. Cristian Schuster, directorul Centrului de Tracologie, din cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Parvan” al Academiei Române atrage atenţia asupra fenomenului de ignorare a patrimoniului arheologic de dragul dezvoltării imobiliare. “Nordul Bucureştiului este străbătut de la vest la est de râul Colentina, pe care, în urma unor lucrări de reamenajare cu precădere din anii '30 ai secolului trecut, s-au creat salba de lacuri Străuleşti, Griviţa, Herăstrău, Băneasa, Tei, Fundeni, Pantelimon. Cu prilejul amenajărilor acestor lacuri au fost identificate şi în parte cercetate o serie de situri arheologice ce adăposteau şi adăpostesc încă urme ale unor comunităţi neolitice, din epoca bronzului şi prima epoca a fierului, getice, din sec. III-IV d. Chr., VIII-XII, medievale, medieval târzii. O parte dintre aceste situri se găsesc astăzi pe teritoriul sectoarelor 1, 2 şi 3. În perioada statului socialist, în aceste situri s-au mai efectuat investigaţii arheologice. După Revoluţie, odată cu boom-ul imobiliar, cu creşterea numărului de proiecte de construcţii pe malurile acestor lacuri şi odată cu impunerea unei legislaţii clare în domeniu, au fost reluate cercetările arheologice. De fapt, legea spune că orice aviz de construcţie eliberat de autoritatea locală, trebui să aibă şi avize de la mediu şi de la «cultură»”, a declarat pentru PUTEREA profesorul Schuster.

Sectorul 2 nu a cerut avize

“Autoritatea locală este obligată să ceară beneficiarilor avizele de la Direcţia de Cultură a Capitalei. Cum au putut institui legalitatea primăriile sectoarelor 1 şi 6, de exemplu, sau altele din judeţul Ilfov? Desigur, cheltuielile pentru investigaţiile arheologice nu sunt puţine, câteodată, pentru unii beneficiari, chiar descurajante, dar aceştia, unii cu evidente posibilităţi financiare restrânse, au respectat legea, au urmat paşii ceruţi de autorităţile locale. Din păcate nu ştiu exact de când persoane sau firme din sectorul 2 nu au făcut solicitări. Cert este că, în ultimii doi ani, la Institutul de Arheologie şi la Muzeul Municipiului, precum şi Muzeul Naţional de Istorie a României nu s-au făcut”, declară profesorul Cristian Schuster.

Legea încălcată în sectorul 2 şi complicitatea Poliţiei „timide”

În ultimii ani, în Bucureşti şi în judeţul Ilfov, s-au derulat multe proiecte din construcţii. “Dacă este să judeci activitatea de dezvoltare imobiliară numai în baza săpăturilor efectuate, se poate constata cu suprindere că, în Bucureşti, de construit în arealul siturilor sau a zonelor lor de protecţie de pe malurile Colentinei şi a lacurilor sale, s-a construit numai în sectoarele 1 şi 3. Întrebându-se arheologii de la Muzeul Municipiului Bucureşti sau Institutul de Arheologie, aceştia vorbesc de şantierele arheologice preventive sau de supraveghere ale siturilor din zonele lacurilor Străuleşti, Griviţa, Băneasa, Pantelimon. Dar nu şi de Tei sau Fundeni. Acolo, siturile de la Fundenii Doamnei, Pipera, Pepiniera Toboc, Fundeni, Lacul Tei-Debarcader, Ziduri între Vii nu au fost atinse de febra construcţiilor! Cel puţin în ultimii doi ani, dar se pare că «boala» este mai veche, arheologii nu au fost solicitaţi să efectuaze cercetări de specialitate. Pe malurile lacurilor amintite, se poate observa că vilele strălucesc mândre în soare. Oare pentru ridicarea construcţiilor avizul de mediu a ţinut loc de vizul de la Cultură? Poate beneficiarilor nu li s-a cerut şi «patalama» de la Cultură, chiar dacă dezvoltau proiecte în sit sau în zona sa de protecţie? N-am auzit ca organele în drept să fi sancţionat pe cineva. Probabil Direcţia de Cultură sau Poliţia nu au fost sesizate de existenţa unor posibile infracţiuni. De altfel, astfel de intervenţii ale Politiei sunt mai în toată ţara cam timide. Ea acţionează cu putere de exemplu în judeţe precum Constanţa, sau Hunedoara, deoarece siturile Tomis, Callatis, Histria, Sarmizegetusa Regia etc. sunt mai puternic mediatizate”, spune Cristian Schuster.

Detectoriştii toleraţi

Profesorul atrage atenţia şi asupra hibelor legale. El îi acuză pe „detectoriştii” de metale, care pentru un ban în plus, acţionează la limita legii. „Problemele sunt create de detectoriştii de metale. Cu respectarea unor prevederi legale (de exemplu, de a nu desfăşura activităţi în aria siturilor arheologice), ei pot folosi liniştiţi detectoarele. Specialiştii însă, conform legii, dacă vor să folosească detectoarele, trebuie să ceară cu fiecare nouă cercetare aviz special de la Ministerul Culturii. O seamă de detectorişti, de bună credinţă, au raportat descoperirile lor. Desigur, nu întotdeauna din patriotism, ci din dorinţa de a fi recompensaţi financiar. Mulţi au uitat să informeze, aşa cum zice legea, autorităţile locale (primăria) pe raza carora au găsit «comorile», nici măcar instituţiile muzeale judeţene (cam sărace în bani) şi au venit direct la Bucureşti, unde au fost înteleşi şi, evident, recompensaţi financiar. Este drept, multe astfel de artefacte găsite cu detectorul de către amatori, au fost salvate şi au intrat în patrimoniul muzeelor, dar legea a fost «un pic» eludată. Mediatizarea excesivă a unor astfel de cazuri, în goana după senzaţional, neexplicarea circuitului legal al anunţării unei descoperiri, a încurajat detectoriştii din întreaga ţară, care, poate din necunoaştere sau, dimpotrivă, din prea bună cunoaştere, fug de autorităţile locale, venind de grabă la Bucureşti, unde sunt bine primiţi. Din păcate, se ajunge ca multe muzee locale să fie astfel văduvite de un patrimoniu ce şi-ar fi găsit loc în expoziţiile proprii. În Bucureşti, detectoriştii nu prea au succes. Cel puţin nu prea s-a auzit. O parte din detectorişti sunt de bună credinţă şi nu activează pe raza siturilor. Alţii spun că au găsit artefacte în diferite zone, toate înafara unor situri, iar când se duc specialiştii să verifice acele zone constată că nu prea se potrivesc informaţiile”, comentează profesorul.

Cadrul legal al protejării siturilor arheologice

Ordonanţa 43/2000 reglementează regimul de protecţie al siturilor arheologice, Art. 19 precizând atribuţiile şi obligaţiile autorităţilor locale. Acestea sunt obligate să aprobe documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în conformitate cu avizele de specialitate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, şi elaborează sau modifică astfel de documentaţii în scopul stabilirii de măsuri de protejare a patrimoniului arheologic evidenţiat întâmplător ori ca urmare a cercetărilor arheologice preventive, potrivit legii. Mai mult, potrivit Art.20 se poate dispune suspendarea autorizaţiei de construire şi oprirea oricăror lucrări de construire sau de desfiinţare de construcţii, în situaţia descoperirii de vestigii arheologice ori de alte bunuri pentru care s-a declanşat procedura de clasare, anunţă în cel mai scurt timp serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii şi Cultelor şi organizează paza descoperirilor arheologice întâmplătoare. Ordonanţa prevede şi paşii care trebuie urmaţi pentru obţinerea avizelor.

Contravenţii şi pedepse

Încălcarea dispoziţiilor Ordonanţei 43/2000 atrage, după caz, răspunderea civilă,  administrativă, materială, disciplinară, contravenţională sau penală. Potrivit documentului, lucrările care pot afecta siturile se supun legii penale, şi chiar şi tentativele se pedepsesc.

• Desfăşurarea fără autorizaţie de cercetări arheologice, amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei; 

• neanunţarea descoperirilor arheologice, amendă de la 2.500 lei la 10.000 lei; 

• neanunţarea în termenul stabilit a descoperirilor arheologice întâmplătoare, amendă de la 2.000 lei la 50.000 lei şi confiscarea bunurilor descoperite; 

• nerespectarea avizului Ministerului Culturii şi Cultelor sau emiterea autorizaţiei de construire în absenţa acestui aviz pentru lucrările de construire sau de desfiinţare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2016-02-14



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray