2019-11-20 09:46

Râul Dâmboviţa are şanse să devină un brand internaţional dacă este inteligent reabilitat

 |  21:01
Râul Dâmboviţa are şanse să devină un brand internaţional dacă este inteligent reabilitat

Un grup de arhitecţi propune schimbarea percepţiei bucureştenilor asupra râului care le străbate oraşul. Ei vor ca Dâmboviţa să devină un element definitoriu pentru identitatea oraşului. Potenţialul zonei este deja ofertat de spaţiile verzi din împrejurimi şi de reţeaua culturală. Reabilitarea Dâmboviţei de la Lacul Morii până la Parcul Văcăreşti ar putea deveni „coloana vertebrală verde” a oraşului. Recuperarea Dâmboviţei, râul uitat al Capitalei, nu este pe placul autorităţilor, pentru că înseamnă lărgirea malurilor în defavoarea carosabilului.

Dacă le vorbeşti bucureştenilor în vârstă că Dâmboviţa ar putea avea o briză, cu siguranţă ar strâmba din nas, pentru că în memoria colectivă, râul este încărcat de mirosuri pestilenţiale. Dacă le-ai spune că apa s-ar putea transforma într-o diametrală verde a oraşului, cu siguranţă nu ar crede. Toate acestea ar putea deveni posibile dacă autorităţile ar accepta să schimbe percepţia publică.

Recuperarea Dâmboviţei de către bucureşteni ar putea revitaliza Capitala mai mult şi mai eficient decât Centrul Istoric. Bine exploatate şi puse în valoare inteligent, cele o mie de hectare de teren ar putea crea o „viaţă urbană” oraşului. Trebuie doar să avem o altă percepţie asupra Dâmboviţei, care este privită acum ca un element de infrastructură, exclusiv tehnic.

Strategii de recucerire a urbanităţii

La iniţiativa unei echipe de experţi în dezvoltare urbană şi de arhitecţi, proiectul ECO Bucureşti propune realizarea unei „coloane vertebrale” verzi a oraşului, pornind de la Lacul Morii până la Parcul Naţional Văcăreşti, adică de la cel mai mare luciu de apă la cel mai mare parc natural. „Într-o primă mapare, zona se arată cât se poate de ofertantă. Axa Dâmboviţei a reunit o serie de spaţii verzi emblematice ale Bucureştiului: Grădina Botanică, Parcul Operei, Parcul Izvor, Parcul Tineretului şi Parcul Naţional Văcăreşti, alături de o reţea extinsă de universităţi şi centre de cercetare. Tot aici există o concentraţie de instituţii de cultură, cu un rol activ în dinamizarea zonei, alături de instituţii publice care ar putea să aibă o contribuţie majoră asupra schimbării politicilor”, se spune în fundamentarea proiectului. Arhitecţii au identificat trei direcţii de dezvoltare. Prima, şi cea mai urgentă, vizează recuperarea şi valorificarea în interes public a râului şi a spaţiului adiacent. A doua componentă este concentrată pe revitalizarea economică şi socială, iar a treia recomandă un demers amplu de activare culturală prin propuneri de branduri cu valoare internaţională. Beneficiile realizării diametralei verzi ar avea un rol major în îmbunătăţirea microclimatului din zona centrală a oraşului, un „aircon” natural dublat de un spaţiu public major care poate deveni un motor de dezvoltare şi investiţii pe această axă. Proiectul propune micşorarea carosabilului şi implicit extinderea malului, o creştere a debitului de apă. Toate acestea ar conduce la eliberarea unei porţiuni semnificative de teren, pretabile pentru un parc, oferind un spaţiu verde generos şi umbră în apropiere de luciul apei.

Farul Urban

Un prim pas în implementarea proiectului a fost făcut la iniţiativa Asociaţiei „Ivan Patzaichin” şi Space Syntax România, prin amenajarea tronsonului pilot dintre Piaţa Unirii şi Biblioteca Naţională. Proiectul include o serie de pavilioane de tip gradenă pe malul nordic al Dâmboviţei, un ponton în vecinătatea Bibliotecii Naţionale şi două platforme în consolă pe malul opus. În locul gardului va fi un parapet de beton, care oferă locuri de odihnă şi delimitează un spaţiu verde înspre apă. Amenajarea este completată cu un sistem de iluminat ambiental. În completare, Asociaţia Patzaichin - Mila 23 a organizat o competiţie internaţională de design, Eco-Arhipeleag 2014, pentru amenajarea primei insule plutitoare de pe Dâmboviţa. Propuneri de instalaţii plutitoare, care au avut tema de a promova în mod inovativ Delta Dunării, au venit din Canada, Mexic, Germania, Rusia, Ucraina şi România. Proiectul câştigător a fost insula Farul Urban, gândită de duoul format din Bogdan Ciocodeică şi Diana Roşu. Farul Urban ar putea deveni un reper. Pe de-o parte, ar promova Sulina, iar pe de altă parte, întregul proiect de revitalizare a Dâmboviţei. Pe timpul zilei, instalaţia se dedublează ca suport pentru hrana păsărilor, atrăgând specii de păsări acvatice dinspre lacurile din jur, iar noaptea revine la funcţiunea originală, de semnalizare prin lumina intermitentă (produsă prin celule fotovoltaice). Farul are forma unei hiperbole de sine stătătoare, construită din elemente structurale din lemn, unite prin plăcuţe metalice. Amplasat în centrul Bucureştiului, Farul Urban va fi vizibil de pe principalele axe ale oraşului, care se intersectează în acest punct, creând astfel un nou spaţiu de referinţă pe hartă.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2014-08-17

Mai multe imagini:
Râul Dâmboviţa are şanse să devină un brand internaţional dacă este inteligent reabilitat
zoom
Râul Dâmboviţa are şanse să devină un brand internaţional dacă este inteligent reabilitat
zoom
Râul Dâmboviţa are şanse să devină un brand internaţional dacă este inteligent reabilitat
zoom





Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray