2019-10-16 23:10

Studiu APC România. Ce conţine, de fapt, laptele praf pentru bebeluşi

 |  21:01
Studiu APC România. Ce conţine, de fapt, laptele praf pentru bebeluşi

Părinţii cheltuie lunar între 113,83 lei şi 340,65 lei pentru laptele praf al bebeluşului. Dar nu întotdeauna tipul de lapte cumpărat este cel mai bun. Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România a achiziţionat la sfârşitul lunii mai unele dintre cele mai folosite tipuri de lapte praf de început, produs destinat hrănirii sugarilor cu vârsta cuprinsă între 0 şi 6 luni, pentru a analiza compoziţia acestora pe baza informaţiilor înscrise pe etichetă.

Potrivit studiului realizat de către o echipă coordonată de dr. ing. biochimist Madalina Ilis şi dr. ing. biochimist Mihai Rissdorfer, experţi produse alimentare la APC România, doar 61% dintre produsele analizate au ca prim ingredient laptele. 32% au ca prim ingredient zerul demineralizat, iar 7% au ca prim ingredient proteine din zer. De asemenea, cei mai mulţi producători nu ţin cont de recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care spun că bebeluşii au nevoie de un aport energetic zilnic de 554 kcal pentru baieţi şi 515 kcal pentru fete. Din analiza informaţiilor prezentate de producător în privinţa aportului de sare preluat din laptele praf preparat administrat pe parcursul unei zile din a 4-a săptămână de viaţă rezultă că sarea asimilată zilnic de un sugar hrănit artificial variază între 276 şi 875 mg. Conţinutul de sare nu trebuie să depăşească 16 mg /100 ml lapte.

Studiul mai arată că în laptele praf putem întâlni şi multe alte substanţe mai mult sau mai puţin dăunătoare: maltodextrină, taurină, uleiuri vegetale, amidon, sirop de glucoză, fosfat de potasiu, clorură de calciu, carbonat de calciu, probiotice, galacto-ologozaharide, minerale, vitamine. APC România a mai constatat că anumiţi producători încearcă să păcălească părinţii, folosind caractere şi grafică înşelătoare care duc la impresia greşită că aceste produse ar fi ecologice.

„Laptele matern nu poate fi înlocuit cu laptele praf decât în situaţii deosebite care au legătură cu anumite afecţiuni medicale ce nu permit alăptarea sugarului. Rata alăptării în România se situează la nivelul cel mai scăzut înregistrat în ultimii 25 de ani. În anul 2014, 71% dintre mamele tinere îşi hrăneau sugarii cu lapte praf. Acest lucru ar trebui să ne îngrijoreze, având în vedere dezavantajele dovedite ştiinţific privind folosirea laptelui praf pentru hrănirea bebeluşilor, iar mamele ar trebui încurajate şi susţinute prin programe specifice derulate pe termen lung de

către Ministerul Sănătăţii Publice” a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedintele APC România.

Atenţie!

În concluzie putem spune că laptele praf nu poate echivala niciodată cu laptele matern, putând fi cel mult o soluţie substituentă de compromis. Laptele de mamă conţine factori imunologici şi factori de creştere care nu pot fi imitaţi. Colostrul reprezintă prima vaccinare.

Medicii pediatri atrag atenţia asupra pericolelor alimentaţiei cu lapte praf: risc crescut de constipaţie; risc crescut de boli cronice: diabet, obezitate şi cancere infantile; risc crescut de alergii (astm, eczeme) şi intoleranţă (erupţii, diaree); risc crescut de infecţii respiratorii şi alte tipuri de infecţii; risc crescut de carenţă de vitamina A; risc crescut de dezvoltare intelectuală mai redusă.

Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România doreşte să încurajeze prin această cale hrănirea prin alăptare naturală, trăgând şi un semnal de alarmă cu privire la rata scăzută a alăptării exclusive, care în prezent este de 29% în primul an de viaţă (conform unui studiu realizat de UNICEF România în 2014).


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2015-06-17



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray