2019-09-17 03:48

Tulburarea afectivă bipolară se manifestă prin schimbări de dispoziţie şi de comportament sau tulburări de apetit

 |  21:01
Tulburarea afectivă bipolară se manifestă prin schimbări de dispoziţie şi de comportament sau tulburări de apetit

Valentina Grigore

Potrivit Asociaţiei Internaţionale de Psihiatrie, tulburarea afectivă bipolară este o boală care afectează starea emoţională şi psihică a unei persoane, fiind o problemă severă de sănătate. Persoanele care suferă de tulburare afectivă bipolară experimentează alternativ episoade expansive (maniacale) şi episoade depresive.

Aceste episoade sunt caracterizate de: stări de încredere exagerată în forţele proprii, agresivitate, impulsivitate, hiperactivitate, euforie şi comportamente riscante, demonstrative, comportament sexual inadecvat, implicare în activităţi multiple fără a le finaliza, cheltuieli excesive, respectiv: stări de tristeţe exacerbată, insomnie, lipsă a plăcerii, scădere a interesului pentru diferite activităţi, pierdere a motivaţiei, însoţite de sentimente de vinovăţie şi de inutilitate, durere morală, diminuarea energiei, scăderea poftei de mâncare şi în cazuri severe chiar de gânduri suicidale.

Campanie

Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie, prin intermediul campaniei „Ajută-i să-şi regăsească echilibrul”, urmăreşte sprijinirea persoanelor cu tulburare bipolară în demersul lor de a-şi recâştiga stabilitatea şi bunăstarea psihică pentru a putea duce o viaţă normală. Unul dintre obiectivele acestei acţiuni, desfăşurate în Bucureşti şi în alte trei oraşe din ţară – Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara -, îl reprezintă creşterea gradului de informare în rândul publicului interesat în legătură cu tulburarea bipolară. Astfel, sunt aduse în atenţie simptomele, cauzele, modul de manifestare şi alte caracteristici ale tulburării afective bipolare, pentru o mai bună înţelegere a bolii şi a persoanelor care au această afecţiune.

„Cunoaşterea afecţiunii şi educaţia sunt foarte importante pentru pacientul cu tulburare afectivă bipolară, dar şi pentru cei apropiaţi lui. Pacientul trebuie să înţeleagă ce înseamnă tulburarea afectivă bipolară, ce implicaţii are pentru el, la nivel personal şi social, pentru a o putea controla. De aceea, acesta trebuie să ştie cum se manifestă tulburarea afectivă bipolară, care sunt elementele care definesc fazele de manie, respectiv depresie, ca să poată adopta un comportament preventiv. Totodată, persoana care suferă de această afecţiune are nevoie de suportul familiei şi al celor din jur. Iar pentru aceasta este nevoie de o creştere a gradului de informare cu privire la tulburarea afectivă bipolară, exact ceea ce urmăreşte campania «Ajută-i să-şi regăsească echilibrul»”, a declarat prof. univ. dr. Dan Prelipceanu, Secţia IX, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia”, Bucureşti.

Debut

Potrivit specialiştilor, tulburarea afectivă bipolară poate debuta în orice etapă a vieţii, dar, în cele mai multe cazuri, se manifestă în intervalul de vârstă 18-25 de ani, adică în perioada desăvârşirii personalităţii individului. „Adultul tânăr experimentează modificări comportamentale şi beneficiază de transformări sociale, profesionale şi emoţionale importante. În această etapă a vieţii, poate să se instaleze tulburarea afectivă bipolară, cel mai adesea printr-un episod depresiv, pe care pacientul, familia sau prietenii să nu-l recunoască şi în felul acesta, dacă starea lui nu o impune, să nu se prezinte la medic. În condiţiile unei evoluţii de mai lungă durată fără o diagnosticare corectă şi un management adecvat al tulburării afective bipolare, apar urmările care pot cuprinde inclusiv modificări cognitive. Cauzele exacte ale acestei afecţiuni nu sunt cunoscute, însă pot avea baze genetice, neurobiochimice sau pot fi influenţate de stilul de viaţă, ritmul biologic, evenimentele stresante sau mediul în care a trăit pacientul”, a declarat prof. Univ. Dr. Mirela Manea, Șef Secţie IV Psihiatrie, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia” Bucureşti.

Cum se manifestă?

Simptomele sunt tipice fiecărei stări afective. În episodul depresiv, simptomele care apar sunt:

- schimbări de dispoziţie:

• sentimente de tristeţe, apatie, anxietate (frică fără motiv obiectiv, stare de tensiune permanentă), anhedonie (lipsa de a experimenta plăcere);

• stări de iritabilitate, agitaţie sau letargie;

• senzaţia de neputinţă pe toate planurile;

- schimbări ale nivelului energetic: oboseala cronică;

- schimbări de gândire şi de comportament:

• pierderea sensului vital – adoptă un mod de gândire pesimist, lipsit de speranţă, axat pe negativism, de tipul “ce rost are”;

• atitudine negativă faţă de sine;

• autoblamare (convingeri de tipul “merit să mă simt rău pentru că e vina mea că mă simt aşa”; îşi pierd speranţa că îşi vor reveni, sau dacă şi-ar reveni, consideră că nu merită asta, afirmând lucruri de genul “nu merit pentru că sunt o persoană nevaloroasă”);

• nu se angajează în activităţile din trecut care le ofereau plăcere;

• distorsiune cognitivă, se consideră un eşec;

• ipohondrie (teama excesivă de a dobândi diferite boli sau convingerea că deja este bolnav de acestea; în special cancer, boli venerice, boli letale infecto-contagioase sau altele cu final dramatic);

• deziluzii;

• nihilism (negare absolută a unui aspect fundamental din sistemul de valori în general acceptat de societate);

• persecutor (are impresia că cei din jur îl vorbesc pe la spate, plănuiesc împotriva lui);

•de vinovăţie – sentimente de vină evaluată din exterior ca fiind ireală;

• idei de eşec personal în viitor, improbabile în realitate, cum ar fi pierderea activităţii profesionale, sărăcie materială, sănătate precară.

Agravare

Un semn de gravitate al depresiei îl reprezintă somatizarea, adică manifestarea unor senzaţii reale în corp:

- tulburări de somn

• insomnii: – adoarme greu; se trezeşte din somn în timpul nopţii şi nu reuşeşte să adoarmă înapoi; se trezeşte mai devreme decât ora uzuală plănuită dimineaţa; chiar dacă doarme destul, se trezeşte obosit

• tulburări de apetit – alimentele devin fără gust; mănâncă mai mult sau mai puţin decât înainte

•scade capacitatea de concentrare şi de memorare

• devine inactiv

• scăderea libidoului

• depersonalizare.

Reversul depresiei: mania

Episodul de manie sau hipomanie poate fi considerat reversul depresiei, şi sunt afectate:

- nivelul energetic şi comportamentul:

• hiperactivitate care duce la epuizare fizică

• energie în exces şi tulburări de somn – doarme puţin, 3-4 ore pe noapte şi se trezeşte odihnit

• este uşor de distras, se angajează în activitaăţi pe care nu le finalizează

• provoacă un deranj social celor din jur – se angajează excesiv în activitţi care le oferă plăcere – cântat, dans

• are un apetit foarte crescut, mănâncă mult şi nemanierat

• creşterea libidoului

• face cumpărături iraţionale, în neconcordanţă cu posibilităţile lui financiare

• vorbeşte repede, fenomen numit „pressure of speech”

• cuvintele lui reflectă gânduri care se succed accelerat – fenomen numit “Flight of ideas” – şi este dificil de urmărit

• foloseşte cuvinte nepotrivite situaţiilor sociale în care se află (de exemplu, înjură în mediul academic etc.)

-gândirea:

• prezintă originalitate în gânduri, este foarte creativ

• consideră ca opiniile lui sunt deosebit de importante, unice, calitatea muncii lui e ieşită din comun, aceste lucruri fiind discutabile obiectiv

• este exagerat de optimist, are planuri măreţe imposibile obiectiv

• nu simte pericolul (de exemplu, poate renunţa la un serviciu bun în schimbul unei idei de moment, se pot angaja în afaceri periculoase)

• prezintă idei de persecuţie – crede că oamenii conspiră împotriva lui din invidie faţă de capacitatea lui ieşită din comun

• incapacitate de introspecţie reală – nu observă schimbările în propriul comportament şi stil de viaţă, nu vede nevoia unui tratament, nu crede că planurile lui grandioase ar putea eşua.

Vestimentaţie

Ca aparenţe, în episodul maniacal pacientul se prezintă în general cu vestimentaţie colorată excesiv, dezordonată, extravagantă şi este zgomotos şi deranjant, aparenţele nefiind un criteriu de diagnostic, doar o observaţie clinică.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2015-06-24



Parerea ta...

LACRA
29 Mar 2016

oamenii cu boli psihice sunt nuste oameni bolnavi dar multi dintre ei sunt destepti.matematicieni si poeti.am o cunostinta care are niste probleme psihice si e o persoana foarte gospodina,curata si desteapta.a compus niste poezii de dragoste si dor de ti vine sa plangi.
LACRA
29 Mar 2016

oamenii cu boli psihice sunt nuste oameni bolnavi dar multi dintre ei sunt destepti.matematicieni si poeti.am o cunostinta care are niste probleme psihice si e o persoana foarte gospodina,curata si desteapta.a compus niste poezii de dragoste si dor de ti vine sa plangi.
LACRA
29 Mar 2016

IUBITUL MEU ARE O PROBLEMA MINORA DAR E UN BARBAT FOARTE FOARTE DESTEPT .LUCREAZA LA CALCULATOR.REPARA CALCULATOARE,INSTALEAZA WINDOWS URI,E UN BARBAT EXTREM DE DESTEPT!
Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray